„Cred că nu există o nevoie reală să fie schimbat ceva (…). Cred că, în cazul României, decizia de a schimba sistemul electoral este una politică şi acest lucru nu ar trebui făcut chiar înainte de alegerile electorale„, a declarat secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, întrebat dacă modificarea legislaţiei electorale pentru a permite alegerile în două tururi este una necesară, în cazul României.

Thomas Markert a afirmat, oferind exemplul Republicii Moldova, că sunt situaţii în care este necesară modificarea legislaţiei electorale, însă, în cazul României, nu poate fi vorba despre o „nevoie reală”.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

„De exemplu, în Moldova s-a luat o hotărâre în preajma alegerilor şi apoi au trebuit să adopte legea în conformitate cu hotărârea instanţei chiar dacă alegerile vor fi în octombrie”, a explicat oficialul Comisiei de la Veneţia.

Thomas Markert a atras atenţia că, pe măsură ce data alegerilor electorale se apropie, partidele sunt mai tentate să amendeze legislaţia, pentru că “pot să evalueze foarte bine care sunt schimbările care le-ar fi favorabile”.

„Comisia de la Venţia spune că elementele majore ale sistemului electoral nu trebuie schimbate în anul de dinaintea alegerilor. Motivul este că pe măsură ce alegerile se apropie partidele politice pot să evalueze foarte bine care sunt schimbările (de legislaţie electorală-n.r.) care le-ar putea fi favorabile sau nu. Cu cât se apropie mai mult data alegerilor, cu atât mai mult creşte tentaţia de a schimba sistemul electoral pentru ca partidele să obţină avantaje”, a mai spus Markert.

El a mai afirmat că momentul potrivit pentru amendarea legislaţiei este după scrutin.

“Prin urmare, momentul potrivit pentru schimbarea legislaţie este după alegerile electorale, când data următoarelor alegeri electorale este îndepărtată. Atunci se poate discuta cu calm, fiind un moment în care nu se poate aprecia în ce schimbări vor favoriza un partid sau altul. Respectând toate standardele, în anul care precede alegerile trebuie evitate schimbările majore de legislaţie electorală”, a susţinut Thomas Markert.

La rândul său, preşedintele AEP Ana Maria Pătru a afirmat că legea trebuie să fie aplicată “aşa cum este”.

La începutul lunii aprilie, liderul PNL Alina Gorghiu a declarat că, în maxim o săptămână, sesizarea PNL privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin va ajunge la instanţa de contencios administrativ şi se va da un termen de judecată, astfel încât dosarul să fie trimis la CCR şi să fie tranşată problema.

“Acum ştiu argumentele celor care privesc cu scepticism (…) Eu nu cred că timpul ar trebui să blocheze un demers care duce la ideea de democraţie în România şi la legitimitatea primarilor. E timp suficient şi dacă se pronunţă (CCR-n.r.) cu câteva zile înainte. Avem tot timpul din lume să organizăm, după două săptămâni de la data de 5 iunie, alegeri”, a mai susţint copreşedintele PNL.

PNL a depus pe 12 februarie o plângere prealabilă la Secretariatul General al Guvernului prin care înştiinţează că va ataca Hotărârea de Guvern privind stabilirea datei alegerilor locale. Răspunsul guvernului a fost dat la 8 martie.

Demersul PNL este singura cale procedurală pe care partidul o mai avea la dispoziţie pentru a pune în discuţie legea alegerilor locale, respectiv organizarea acestora într-un singur tur de scrutin. Legea este în vigoare şi nu poate fi atacată la CCR decât în cadrul unui proces pe rolul instanţelor sau, direct, de Avocatul Poporului.