Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA: numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în 2016 şi în semestrul I din 2017, în creştere

Inspecţia Judiciară a publicat, marţi, raportul întocmit după controlul tematic realizat la DNA care a vizat situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 – primul semestru al anului 2017.

„În perioada de referinţă, respectiv în cursul anului 2016 şi în semestrul I 2017, au fost înregistraţi un număr total de 201 de inculpaţi achitaţi definitiv, dintre care 134 inculpaţi achitaţi definitiv în anul 2016 şi respectiv 67 în semestrul I 2017. În anul 2015 au fost 96 inculpaţi achitaţi, iar în anul 2016 un număr total de 134 inculpaţi achitaţi, constatându-se o creştere de 39,58 %”, se arată în raport.

Potrivit documentului, în anul 2016, un număr total de 6 inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu au fost achitaţi definitiv, faţă de 2 în anul 2015 constatându-se o creştere de 200 %

„Se constată o creştere de 500% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem.I 2016 faţă de sem.I 2015 şi respectiv o creştere de 400% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem.I 2017 faţă de sem.I 2015”, se mai arată în document.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Raportul mai vobeşte despre faptul că „s-a constatat în unele cazuri luarea în evidenţă scriptică a soluţiilor de achitare nedefinitive în acel an, cu raportare întocmită într-un an viitor, cel al rămânerii definitive a soluţiilor de achitare”, dar şi despre faptul că „s-au constatat inadvertenţe la raportarea exactă a numărului de inculpaţi achitaţi defalcat pe temeiuri de achitare”.

„Din conţinutul analizelor semestriale privind soluţiile de achitare definitivă se constată că fără excepţie, toate soluţiile de trimitere în judecată a inculpaţilor achitaţi definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar şi în situaţiile în care procurorii de şedinţă au făcut aprecieri în sens contrar”, se mai arată în raport.

Inspecţia Judiciară vorbeşte despre „totala lipsă de implicare a procurorilor cu funcţii de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecinţa pronunţării unor soluţii de achitare, demonstrând un comportament intenţionat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată ca imputabilă procurorului”.

În plus, raportul Inspecţiei Judiciare vorbeşte despre: lipsă de preocupare pentru acurateţea formei actelor întocmite la nivelul Secţiei Judiciare din cadrul DNA, atât la nivelul procurorilor cu funcţii de execuţie, cât şi la nivelul procurorilor cu funcţii de conducere; în majoritatea cazurilor nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilităţii soluţiei de trimitere în judecată în raport de argumentele instanţei de control judiciar; referatele privind soluţiile de achitare nedefinitive, întocmite şi prezentate echipei de control nu se conformează comunicărilor prevăzute de Ordinul nr.30/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional la nivelul DNA.

„Referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive”, se arată în raport.

În plus, Inspecţia Judiciară afirmă că „nu au existat informări de la nivelul Structurii Centrale către serviciile teritoriale în cazurile în care referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive”.

În plus, se vorbeşte despre faptul că „niciunul din referatele întocmite de procurorii de şedinţă din cadrul structurilor teritoriale ale DNA sau din cadrul Structurii Centrale a DNA nu a avut la bază, în vederea unei analize concrete a imputabilităţii soluţiei de achitare procurorului care a emis rechizitoriul, dosarul de instanţă al cauzei”.

A mai fost constatată de cărtre Inspecţia Judiciară „lipsa de preocupare din partea procurorilor cu funcţii de conducere ai Secţiei Judiciare a DNA cât şi a procurorului şef DNA, care, în perioada de referinţă (2016 – semestru I 2017) nu au luat nicio măsură în vederea actualizării prevederilor Ordinului nr.30/2008, urmare a apariţiei Ordinului nr. 213/2014 şi nici în vederea respectării dispoziţiilor Ordinului nr. 213/2014 privind întocmirea informărilor privind soluţiile de achitare pe baza dosarelor de instanţă, dispoziţii care au fost preluate identic din Ordinul nr. 229/2007”.

„Cu foarte puţine excepţii, niciun referat întocmit de către procurorii de şedinţă nu conţine aprecieri motivate efectiv şi corespunzător asupra imputabilităţii soluţiei procurorului, existând însă aprecieri referitoare la legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti sau, mai mult, la judecătorii cauzelor. Analizele efectuate asupra imputabilităţii procurorului a soluţiei de trimitere în judecată au fost, aşadar, formale pornind de la presupuneri şi comentarii pe text”, se mai stipulează în raport.

Din perspectiva măsurilor dispuse de procurorii cu funcţii de conducere, Inspecţia Judiciară consideră că: nu au existat prelucrări în şedinţele de analiză a soluţiilor săptămânale cu procurorii Secţiei judiciare penale a DNA şi cu ceilalţi procurori cu funcţii de execuţie a referatelor de achitare întocmite sau a analizelor semestriale privind achitările şi restituirile definitive şi nu a existat nicio raportare scrisă la Cabinetul procurorului general al PÎCCJ.

„La nivelul DNA, nu au fost întreprinse măsuri concrete pentru punerea în acord a dispoziţiilor precizate şi nu au fost făcute din oficiu raportări ale cauzelor cu inculpaţi achitaţi definitiv arestaţi sau nearestaţi preventiv conform Anexei 2 la Ordinul nr.213/2014 către Cabinetul procurorului general al PÎCCJ”, se mai prevede în documentul citat.

În plus, Inspecţia Judiciară susţine că nu au fost luate de către conducerea DNA măsuri în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordinului nr.7/28.01.2015 al procurorului general al PÎCCJ, nefiind comunicate structurilor teritoriale analizele întocmite la nivelul Structurii centrale şi care vizau rechizitoriile serviciilor teritoriale, în vederea identificării cauzelor care vulnerabilizează trimiterile în judecată şi oportunitatea redeschiderilor de urmărire penală.

Raportul precizează că „nu au fost identificate aspecte pozitive din activitatea desfăşurată în materia analizată care pot fi generalizate ca bune practici”.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, în şedinţa de marţi, Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 2316/IJ/590/DIP/2018 având ca obiect „controlul tematic la Secţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 – semestrul I/2017”.

De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie făcute cu ocazia analizării cauzelor care au condus la pronunţarea unor soluţii de achitare de către instanţele judecătoreşti.

Inspecţia Judiciară (IJ) anunţa în luna aprilie că a început un control tematic la DNA, care va viza primirea, înregistrarea şi circuitul lucrărilor privind achitările definitive înregistrate în perioada 2016 – semestrul I 2017.

Conform IJ, controlul a vizat „eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul acestei direcţii”.