Şefa ICCJ acuză: Unii politicieni au încercat să acrediteze ideea că justiţia ar fi influenţată politic

Judecătorul Livia Stanciu a fost întrebată, la ieşirea de la Consiliul Superior al Magistraturii, cum comentează concluzia la care au ajuns membrii CSM, potrivit căreia independenţa justiţiei a fost afectată prin declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei, despre dosarele Microsoft şi Lukoil şi despre o eventuală decizie a instanţei privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis.

Livia Stanciu a spus că nu vrea să se refere în mod special la niciun raport realizat de Inspecţia Judiciară în aceste cazuri, dar a arătat că, în opinia sa, au fost situaţii în care unii politiceni au depăşit limitele admisibile ale discursului public.

„Cred că ştiţi foarte bine că de multe ori am spus că politicienii au depăşit limitele admisibile ale discursului public, încercând de foarte multe ori, prin afirmaţiile lansate în spaţiul public, să decredibilizeze justiţia, să-i decredibilizeze pe magistraţi, iar ceea ce este mai grav, spun eu, faptul că unii dintre ei au încercat să acrediteze ideea implicării politicului în justiţie sau că justiţia ar fi influenţată politic”, a declarat Livia Stanciu.

CITEŞTE ŞI CSM: Ponta, Băsescu şi Macovei au AFECTAT independenţa justiţiei

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Preşedintele ICCJ a mai spus că, în opinia sa, reprezentanţii puterilor judecătorească, executivă şi legislativă trebuie să înţeleagă că separaţia şi echilibrul puterilor în stat nu înseamnă antagonismul acestora, ci, dimpotrivă, că binele public implică o activitate concertată, complementară a tuturor.

„Trebuie să înţeleagă celelalte două puteri ale statului că niciodată nu încerci să-ţi acoperi anumite eşecuri, mai mari sau mai mici, prin încercarea de a responsabiliza o altă putere în stat. Să se înţeleagă, de asemenea, că sistemul de justiţie din România, pentru a lucra la nivelul calitativ la care s-a angajat prin documente internaţionale, implică în mod deosebit ca în România să exist, în primul rând, o legislaţie clară, coerentă, stabilă, care să nu permită interpretări„, a mai spus Livia Stanciu.

Pe de altă parte, Stanciu a declarat că este nevoie de resurse materiale şi umane suficiente ca justiţia să lucreze calitativ şi la adevăraţii parametri.

‘Să se înţeleagă că sistemul de justiţie din România pentru a lucra la nivelul calitativ la care s-a angajat prin documente internaţionale implică în mod deosebit ca în România să existe în primul rând o legislaţie clară, coerentă, stabilă, care să nu poată permite interpretări diferite pe anumite prevederi legale sau sintagme folosite de legiuitor. Implică, de asemenea, resurse materiale şi mai ales umane suficiente pentru ca acest sistem de justiţie să poată lucra la adevăraţii parametri şi la un nivel într-adevăr calitativ superior’, a afirmat Stanciu.

Ea a subliniat că ÎCCJ nu cere un buget mai mare, ci unul echilibrat.

‘Întotdeauna am făcut acest lucru în raport de toate atribuţiile care revin la ÎCCJ nu numai judecătorilor, magistraţilor asistenţi, ci întregului personal care activează la nivelul Instanţei Supreme. Acest lucru este valabil nu numai pentru ÎCCJ, ci pentru toate instanţele şi parchetele din ţară‘, a afirmat Stanciu.