Șefa Parchetului General, reacție fermă la presiunile publice asupra DIICOT în cazul azilelor din Bihor: ”Procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice”

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a dat publicității, vineri, un comunicat prin face cunoscută poziția procurorului general Cristina Chiriac față de ”criticile și presiunile publice” asupra activității procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), exercitate în contextul cazului azilelor ilegale din județul Bihor.

Procurorul general ține să-și exprime ”întreaga susținere” față de anchetatorii DIICOT și să sublinieze că aceștia ”nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice”, ci ”exclusiv în fața legii, iar fiecare act procesual trebuie analizat și evaluat numai prin raportare la cadrul legal și la probele administrate”.

În același context, Cristina Chiriac spune că ”statul de drept nu poate funcționa dacă procurorii sunt transformați în ținta unor presiuni ori de câte ori soluțiile sau investigațiile lor privesc persoane cu influență ori generează controverse publice”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și DIICOT contestă controlul judiciar dispus în dosarul azilelor groazei și vrea arestarea suspecților. Pașca: ”Fiecare încălcăm legea, într-un fel sau altul”

Alte articole

Procurorul general Cristina Chiriac: Trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii

Bilanțul Operațiunii „Jupiter 5”. 300 de dosare penale, 1.170 de percheziții, măsuri preventive față de 166 de persoane și măsuri asigurătorii de peste 141 de milioane de lei

Iată, mai jos, reacția completă a procurorului general, după numeroasele puncte de vedere despre cazul azilelor din Bihor, venite inclusiv din mediul politic.

”În ultimele zile, activitatea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost supusă unor critici și unor presiuni publice generate de instrumentarea unei cauze penale aflate în curs.

Îmi exprim întreaga susținere față de procurorii DIICOT și reafirm faptul că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spațiul public, indiferent din partea cui provin acestea.

Într-un stat de drept, procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice. Ei răspund exclusiv în fața legii, iar fiecare act procesual trebuie analizat și evaluat numai prin raportare la cadrul legal și la probele administrate.

Este firesc ca activitatea Ministerului Public să fie supusă controlului democratic și dezbaterii publice. Nu este însă compatibil cu principiile statului de drept ca anchetele penale să fie contestate prin demersuri care tind să exercite presiuni asupra procurorilor înainte ca autoritățile judiciare competente să se pronunțe potrivit procedurilor prevăzute de lege.

Independența procurorilor nu reprezintă un privilegiu al unei categorii profesionale, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul cetățenilor. Atunci când această independență este pusă sub presiune, este afectată însăși capacitatea statului de a aplica legea în mod egal și imparțial.

Ministerul Public are obligația constituțională de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și interesele generale ale societății. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, procurorii trebuie să își desfășoare activitatea într-un climat care să excludă orice formă de intimidare, presiune sau influență externă.

În calitate de Procuror General al României, reafirm că voi apăra cu fermitate independența funcțională a tuturor procurorilor din cadrul Ministerului Public și voi susține exercitarea atribuțiilor acestora exclusiv în baza Constituției, a legii și a probelor administrate în fiecare cauză.

Statul de drept nu poate funcționa dacă procurorii sunt transformați în ținta unor presiuni ori de câte ori soluțiile sau investigațiile lor privesc persoane cu influență ori generează controverse publice. Respectarea independenței autorității judiciare reprezintă o obligație care revine tuturor actorilor vieții publice și constituie una dintre condițiile esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor în justiție”.

DIICOT a reacționat, anterior, pe aceeași direcție, subliniind că ”declarațiile cu caracter politic” riscă să destabilizeze credibilitatea sistemului judiciar.

Citește și DIICOT își spune cuvântul în cazul azilelor din Bihor: Instituția critică dur reacțiile politice și acuză o „intervenție directă” în anchetă