Şeful CJ Ialomiţa, suspectat că a influenţat numirea lui Liviu Cazan la conducerea Autorităţii Navale Române

Informația privind disjungerea cauzei și înregistrarea unui nou dosar penal, în vederea continuării cercetărilor, apare în rechizitoriul prin care Silvian Ciupercă a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție.

CITEŞTE ŞI: Silvian Ciupercă, şeful CJ Ialomiţa, şi Liviu Muşat, de la ADR Sud Muntenia, trimişi în judecată de DNA

„În perioada 2013-2014, beneficiind de pârghiile politice și de o bună relaționare cu persoane aflate în poziții decizionale din cadrul Ministerului Transportului, folosindu-se de influența conferită de funcția de conducere într-un partid politic, Ciupercă Vasile Silvian a intervenit la nivelul acestora în vederea numirii, în anul 2013 în funcția de director general adjunct și în anul 2014 în funcția director general interimar al Autorității Navale Române, a numitului Cazan Liviu, asigurându-i astfel un folos necuvenit”, se precizează în rechizitoriu.

Președintele CJ Ialomița a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție, alături de alți 14 inculpați, procurorii propunând menținerea obligației ca Ciupercă să nu își exercite funcția administrativă, scrie Agerpres.

Alte articole

A murit Maria Văduva, „vocea de aur a cântecului muntenesc”. Când va fi înmormântată îndrăgita interpretă de muzică populară

Andreea Bălan și Victor Cornea au dansat pentru prima dată ca soț și soție. Valsul mirilor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale serii

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, Silvian Ciupercă, trimis în judecată sub control judiciar, este acuzat de luare de mită, două infracțiuni de folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea și prezentarea cu rea-credință de documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri europene.