Guvernul ucrainean a acceptat demisia lui Iuri Vitrenko din funcţia de director general al companiei energetice de stat Naftogaz, informează Reuters.

Într-o declaraţie postată pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Naftogaz a precizat că Vitrenko va rămâne în funcţie până la 3 noiembrie, dar nu a oferit alte detalii. „Printr-o decizie datată 1 noiembrie 2022, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a aprobat demisia preşedintelui Consiliului de Administraţie al Naftogaz, Iuri Vitrenko”, a precizat Naftogaz într-o declaraţie însoţită de o fotografie a lui Vitrenko.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

România contribuie la creșterea-record a populației unui stat ...

Încă o gafă rușinoasă a lui Joe Biden. Președintele SUA ...

Kremlinul acuză în continuare Marea Britanie pentru sabotarea Nord Stream: „Asemenea acţiuni nu pot fi lăsate fără răspuns. Vom reflecta la măsurile de luat”

Contactaţi de Reuters pentru comentarii, nici Vitrenko, nici guvernul ucrainean nu au dorit să ofere detalii suplimentare. Demisia şefului Naftogaz intervine însă pe fondul unei crize acute în domeniul energetic în Ucraina, cauzată de loviturile Rusiei din ultima perioadă care au vizat cu precădere infrastructura energetică a ţării.

Iuri Vitrenko, în vârstă de 46 de ani, era director general al Naftogaz din aprilie 2021. Plecarea sa era însă de aşteptat, precizează Reuters.

Naftogaz a refuzat să comenteze informaţiile publicate de presa ucraineană şi de un parlamentar de rang înalt, potrivit cărora Vitrenko ar urma să fie înlocuit de Oleksi Cernişov, ministrul pentru comunităţi şi dezvoltare teritorială.

Maia Sandu, în Parlamentul României: Războiul este tot mai aproape, rachetele ruseşti care ţintesc infrastructura ucraineană cad şi pe pământul nostru

Dincolo de dificultăţile energetice cu care se confruntă ţara, Naftogaz este, de asemenea, blocată într-o dispută juridică cu compania energetică de stat rusă Gazprom pe tema tranzitului gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei. Disputa este mai veche şi a dus la un moment dat, spre sfârşitul anilor 2010, la o criză energetică în plină iarnă, din cauza neînţelegerilor legate de taxele pentru tranzit. Gazprom a oprit atunci livrările de gaz către Europa – care se făceau în bună măsură prin conducte ce traversau Ucraina – şi de atunci se vorbeşte despre tactica Moscovei de a recurge la energie ca armă.