Şeful Poliţiei Române primeşte rang de secretar de stat şi este numit de premier

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (1) al Art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, potrivit unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.

Potrivit legii promulgate de şeful statului, „Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor„.

În luna iunie 2014, preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu a trimis Parlamentului spre reexaminare, cerând respingerea actului normativ, legea prin care şeful Poliţiei Române primeşte rang de secretar de stat, fiind numit de către premier.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şeful statului menţiona, în cererea de reexaminare, că, pentru această lege, Guvernul nu a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării emiterea unui aviz în acest sens.

Alte articole

„V-ați dus la Cotroceni să lingeţi clanţele!” Stelian Tănase cere, cu vorbe grele, curățenie în PNL după perioada de „aservire” la Iohannis

Crin Antonescu face prorociri sumbre: „O să începeţi să-l regretaţi pe Iohannis. I-am cerut lui Ilie Bolojan să candideze la prezidențiale”

În plus, Băsescu aprecia că „transformarea funcţiei de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) de la nivelul exclusiv profesional pe care-l stabileşte legislaţia în domeniu, într-o funcţie politică, nu se justifică”.

„Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă şi din explicaţiile prezentate de către iniţiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susţine că iniţiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuţiile ce îi sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni şi internaţionali„, se mai arăta în cererea de reexaminare.

Băsescu mai preciza în cerere că, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat, sunt create şi disfuncţionalităţi de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică.

„Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliţia Română – se află pe un palier superior faţă de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menţinerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menţionăm situaţia existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcţie de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne„, se mai menţiona în cererea de reexaminare.

Retrimisă Parlamentului, legea a fost adoptată de forul legislativ în forma iniţială, respingând, astfel, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Astfel, Camera Deputaţilor a dat, pe 25 februarie 2015, votul final asupra proiectului de lege, după ce Comisia pentru apărare a propus respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma propusă de către Senat.

Votul final a fost de 225 de voturi ”pentru”, 11 abţineri şi 101 voturi ”împotrivă”.