Seminţele româneşti fac roşii în Senegal

Eco Ruralis, o asociaţie de ţărani care practică agricultura ecologică şi tradiţională, a trimis în Africa, cu ocazia unui eveniment dedicat schimburilor se seminţe, un soi de roşii folosit acum de două sate din zona deşertică Kolda din Senegal. Schimbul s-a produs în 2011, iar seminţele provin de la o bătrână din zona Gherla, judeţul Cluj, care le-a primit ca dar de nuntă de la mama sa. „În 2011, un coleg de-al nostru a participat la un schimb de seminţe în Senegal, într-o regiune deşertică de lângă Dakar. Acolo nu se cultivaseră niciodată roşii, dar noi le-am oferit nişte seminţe adaptate să reziste la secetă de la o bătrână de lângă Gherla, care le-a primit ca dar de luntă de la mama ei. Roşiile s-au prins, astfel că, în 2012, două sate din zonă cultivau roşiile noastre”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Ramona Duminiciuoiu , coordonator Eco Ruralis. Potrivit acesteia, seminţele româneşti au mai ajuns, în urma schimburilor, în state precum Germania,Portugalia, Belgia, Austria, Franţa, Elveţia, Bulgaria, Ungaria sau SUA.

110 specii de plante cu tradiţie

Asociaţia, care are peste 1.000 de membri, strânge de cinci ani seminţe de legume, cereale, flori şi plante aromatice din toată ţara, şi nu numai, cu scopul de a revitaliza patrimoniul tradițional. Seminţele sunt adunate de la diverşi ţărani dispuşi să împartă şi sunt date mai departe, gratuit, oricui le cere. Rugamintea Asociaţiei, în schimbul seminţelor pe care le împarte, este ca anul următor, cel care le foloseşte să trimită înapoi aceeaşi cantitate şi să completeze un chestionar în care să menţioneze tot ce a observat la planta respectivă. Eco Ruralis a colectat în ultimii cinci ani 110 specii şi 850 de varietăţi de legume, care sunt depozitate la Universitatea de Agronomie din Cluj, cu care are un parteneriat. „În timpul comunismului, dar mai ales după aceea, agricultura industrială a câştigat teren şi acest lucru a fost în dettrimentul seminţelor tradiţionale. De asemenea, populaţia din mediul rural îmbătrâneşte şi odată cu ea dispar şi seminţele şi cunoştinţele. Trebuie să facem un efort pentru a le revitaliza şi pentru a le rpomova”, explică Duminicioiu motivul pentru care Asociaţia colectează an de an seminţe.

Citeşte mai mult pe economica.net

Alte articole

Rețetă de suc de roșii fără conservanți. Gina Bradea dezvăluie secretul pentru un preparat natural, fără E-uri

Coadă de zeci de persoane pentru suc de roșii, la Buzău. Localnicii cumpără direct de la fabrica de conserve, cu bidonul: „E foarte bun, ieftin, pentru că asta se caută. Prețul e de vreo patru ani la fel”