Semnele de alarmă care anunţă accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara si si de oxigen, cauza putand fi ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul, scrie doctorulzilei.ro.

Accidentele vasculare cerebrare se clasifica in:

accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange se blocheaza, de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, sau de un cheag care poate se migreze din orice parte a corpului. Este cel mai des intalnit.
accidente vasculare hemoragice: se produc la ruperea unui vas de sange , sangele se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebrar din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara:

Alte articole

Mesajul emoționant transmis de Doru Octavian Dumitru după AVC-ul suferit: „A trebuit să reînvăț să pășesc, să gândesc, să vorbesc din nou”

Ion Ștefan, fost ministru al Lucrărilor Publice și deputat, transportat de urgență cu elicopterul la București

ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale;
embolia vasculara;
artrite;
traumatisme directe ale vaselor cervicale;
compresiuni ale vaselor;
tulburari de coagulare ale sangelui;
aritmiile cardiace;
prolapsul de valva mitrala;
infarctul miocardic;
unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral.

Cauzele ce determina aparitia unui accident vascular hemoragic:

hipertensiunea arteriala;
anevrismul cerebral: exista oricand riscul ca vasul dilatat sa se rupa;
malformatiile vasculare;
traumatismele craniene;
inflamatia vaselor sanguine;
tulburari de coagulare;
iradiere in cazul cancerelor localizate la nivelul capului.

Factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale:

varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta;
sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele la care se intalneste mai frecvent accidentul vascular;
hipertensiunea arteriala;
diabetul zaharat;
diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele, fibrilatiile atrial;
afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui infarct miocardic;
existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in familie;
obezitatea;
fumatul;
diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele, corticosteroizii;
consumul excesiv de alcool;
utilizarea drogurilor.

Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, pot progresa treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se numara:

dureri de cap severe,
confuzie, ameteli,
stare de amorteala,
slabiciune,
tulburari de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru,
gust anormal,
greata,
varsaturi,
febra,
convulsii,
inconstienta,
coma

Urmarile unui accident vascular cerebral pot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice . Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te alimenta singur.

Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice:

instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit neurologic;
evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
prezenta factorilor de risc.

Pentru a stabili diagnosticul, primul pas pe care trebuie sa-l faca medicul este sa realizeze o anamneza cat mai amanutita si exacta. Medicul va obtine informatii: de la bolnav in cazul in care acesta poate comunica, sau de la rude – cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare a suferintei, la factorii de risc prezenti, la afectiunile pe care bolnavul le prezinta sau de care a suferit, la bolile existente in familia bolnavului.

Citeşte şi Persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 40% mai mare de fibrilaţie atrială