Titus Corlăţean scapă de începerea urmăririi penale. Senatorii au respins solicitarea DNA în dosarul „Vot Diaspora 2014”

Solicitarea DNA privind încuviințarea începerii urmăririi penale în cazul social-democratului Titus Corlățean, în dosarul "Vot Diaspora 2014", a fost dezbătută şi supusă la vot marți în plenul Senatului. UPDATE: Senatorii au votat pentru avizul de respingere dat de Comisia Juridică şi, implicit, pentru respingerea începerii urmăririi penale.

21 iun. 2016, 05:11
Titus Corlăţean scapă de începerea urmăririi penale. Senatorii au respins solicitarea DNA în dosarul „Vot Diaspora 2014”

92 de Un număr de 92 de senatori au votat, marţi, pentru respingerea începerii urmăririi penale a lui Titus Corlăţean, acuzat de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale la alegerile prezidenţiale in 2014.

Procurorii DNA au cerut Senatului încuviințarea urmăririi penale a senatorului Titus Corlățean, fost ministru de Externe, în dosarul „Vot Diaspora 2014”.

Senatorul PSD Titus Corlățean a afirmat că respinge orice acuzație care îi este adusă de DNA în dosarul ”Vot Diaspora 2014”, privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetățenii României să voteze la alegerile prezidențiale.

„Resping în termeni foarte clari și categorici orice acuzație care îmi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetățenii României să voteze. Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spațiul public, altele care necesitau explicații pentru a fi bine înțelese și altele (…) care au fost mai puțin menționate în spațiul public sau deloc”, a declarat Corlățean, marți, în ședința de plen în care se dezbate și votează cererea Justiției de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul său.

El a menționat că va aștepta ca adevărul să iasă la lumină.

„Ultimul motiv, care este extrem de personal, ține de modul în care mi-am construit viața în toți acești ani și care, rezumând, înseamnă să știu să întorc obrazul atunci când este cazul să-l întorc, să nu doresc răul nimănui și să aștept cu răbdare adevărul, care sunt convins că va ieși la lumină”, a spus Corlățean.

Comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută cu cinci voturi „împotrivă”, trei „pentru” și un vot anulat, cererea DNA privind începerea urmăririi penale a senatorului PSD Titus Corlățean. Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean în dosarul „Vot Diaspora 2014”.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale faţă de senatorul Tius Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanţa pentru camapania electorală, deşi Biroul Permanent a fost convocat de două ori.

Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent (BP) al Senatului la Comisia juridică în 7 iunie, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece şedinţa BP nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

Membrii PSD şi-au exprimat – mai direct sau mai voalat – susţinerea pentru fostul ministru. În vreme ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat că s-a ajuns la Titus Corlăţean în această speţă, fostul premier Victor Ponta a declarat că decizia CCR privind abuzul în serviciu îl scapă pe fostul său subordonat de răspundere penală.

„Deci dacă ai încălcat cu buna ştiinţă o lege care spune ce trebuie să faci şi să nu faci – eşti pasibil de răspundere penală (dar trebuie arătată prevederea legală)! Dacă nu ai încălcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciată de un procuror! Punct. Caz tipic – dosarul lui Titus Corlăţean! Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasa că au fost cozi în anumite secţii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlăţean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenţie criminală (că mi-a făcut mie rău deşi evident că nu voia asta)! Clar şi simplu!”, a argumentat Victor Ponta.

O poziţie tranşantă pro-Corlăţean a avut şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

„Dacă cineva a profitat de pe urma întregului scandal care a fost generat de aglomeraţia la secţiile de votare, atunci ar trebui să fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma aşa-zisului abuz în serviciu făcut de Titus Corlăţean. Să fim serioşi! Nimeni nu putea să anticipeze care va fi numărul de votanţi având în vedere că acesta a crescut probabil în raport exponenţial în raport cu alegerile precedente. În al doilea rând, aş aminti că Titus Corlăţean şi-a asumat, din punct de vedere politic, această situaţie şi a demisionat. Aici nu este vorba de abuz în serviciu în sensul în care este el incriminat în Codul penal. Sunt decizii politice pentru care oamenii politici, în general, plătesc. Fie sunt sancţionaţi de electorat, fie îşi asumă ei greşelile cum a fost cazul lui Titus Corlăţean care a adoptat o atitudine foarte corectă şi foarte onorantă pentru el”, a susţinut Tăriceanu.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmare a limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, „în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explică procurorii.

DNA susţine că dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

Procurorii anticorupţie mai afirmă că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.


loading...