Senatul a adoptat Legea care oferă IMUNITATE sporită judecătorilor CCR: pot fi reţinuţi sau arestaţi doar cu încuviinţarea plenului

Propunerea legislativă a deputatului Adnagi Slavoliub (minorităţi), adoptată de Camera Deputaţilor în 11 aprilie 2017, care modifică mai multe prevederi ale legii, inclusiv cele referitoare la arestarea unui judecător CCR, a primit din partea Senatului 81 de voturi ”pentru”, 19 ”împotrivă” şi 4 abţineri.

Senatul a respins raportul Comisiei juridice aferent acestei propuneri legislative şi a adoptat actul normativ în forma Camerei Deputaţilor, care a fost prim for sesizat în acest caz.

„Judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”, potrivit propunerii de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul prevede că pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ.

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR”, se arată în proiectul de lege.

Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept, potrivit sursei citate.

Potrivit unui amendament adoptat de Comisia juridică a Senatului, judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător, cu o durată mai mică de 5 ani, va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

„După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen, ca avocet definitive sau notar public”, mai prevede proiectul de lege.

Legea adoptată aduce modificări şi în ceea priveşte calcularea pensiei judecătorilor CCR.

„Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară”, potrivit sursei citate.

Pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

La încetarea mandatului, ca urmare a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă pe 6 luni de activitate, se mai arată în iniţiativa legislativă.

O altă propunere de modificare a legii CCR, iniţiată de deputatul PSD Eugen Nicolicea, vizează alin. (4) al art. 5 din actul normativ şi prevede, în forma propusă plenului Senatului de Comisia juridică, faptul că „fiecare Cameră a Parlamentului numeşte la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de membru al Curţii Constituţionale, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi”. Actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 28 iunie 2016.

Senatul a adoptat miercuri propunerea legislativă a deputatului Eugen Nicolicea cu 93 de voturi ”pentru” şi 11 ”împotrivă”, însuşindu-şi în acest caz raportul Comisiei juridice.