Senatorii vor pedepse pentru cei care defăimează ţara. 3 ani de închisoare pentru vinovaţi

Propunerea legislativă depusă miercuri la Senat  completează Legea 286/2009, privind Codul Penal, prin introducerea unui nou articol, 256 1, intitulat ”Defăimarea ţării şi a naţiunii”. 

Astfel, potrivit noului articol din lege, ”manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defăima ţara sau naţiunea română se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”. 

Expunerea de motive la propunerea legislativă este semnată de deputaţi din grupurile UNPR, PSD, ALDE dar şi de un deputat de la PNL, Traian Dobrinescu.   

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În document se precizează că, prin legea 140/1996, legiuitorul român a consacrat un plus de protecţie faţă de valorile fundamentale ale statului român, anume ţara şi naţiunea, consacrând infracţiunea de ”defăimare a ţării şi a naţiunii”, însă, ulterior, infracţiunea a fost dezincriminată prin legea 278/2006. 

”Politica legiuitorului român din anul 2006 s-a dovedit a fi falimentară odată cu escaladarea actelor reprobabile ce au avut loc în anumite părţi ale ţării, unde au fost spânzurate, simbolic, personaje istorice, aude au fost date jos cu forţa de pe clădirile oficiale drapele naţionale şi unde drapelele au fost înlocuite, de Ziua Naţională a României, cu steaguri negre”, se menţionează în expunerea de motive, citată de News.ro. 

Parlamentarii mai arată că tot mai mulţi cetăţeni de alte etnii decât cea română consideră  Ziua naţională a României ca ”zi de doliu naţional”. 

”Sunt comemoraţi şi se plânge la capul criminalilor de război, sunt consideraţi eroi naţionali cei care au asasinat populaţia română din Ardeal, după Dictatul de la Viena, sunt ridicaţi la rang de patrioţi cei care promovează secesiunea teritorială şi, nu în ultimul rând, asistăm la o epurare a populaţiei româneşti care încă trăieşte în inima ţării. Aceste manifestări secesioniste şi iredentiste, aceste instigări la crimă de leznaţiune nu fac parte din sfera drepului la liberă expresie, ci pot fi considerate acte pregătitoare care pun în pericol securitatea naţională”, mai afirmă parlamentarii iniţiatori ai propunerii legislative. 

Aceştia consideră că ”scoaterea din Codul penal a infracţiunii «defăimare a Ţării sau a Naţiunii» nu a avut niciun fundament real, nici măcar unul constituţional, de vreme ce articolul 7 din Constituţie precizează: «sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, reasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri»”. 

”Această dispoziţie legală a fost cuprinsă în articolul 30 din Constituţia României, cu denumirea marginală de «libertate de exprimare», ceea ce înseamnă că legea fundamentală a prevăzut expres unele îngrădiri de la libertatea de exprimare, care se regăsesc în alineatul 7, din categoria cărora fac parte şi actele de defăimare a ţării şi naţiunii. Din păcate, dispoziţia constituţională a rămas fără protecţie legală absolută astfel încât cei care săvârşesc fapte anticonstituţionale riscă doar o banală amendă contravenţională, transformând astfel dispoziţiile constituţionale în simple obligaţii facultative”, se arată în expunerea de motive. 

Parlamentarii mai menţionează că legea 60/1991 interzice expres adunările publice prin care se manifestă defăimarea ţării şi a naţiunii, dar sancţiunea se aplică cu raportare la legea 61/1991, adică cei vizaţi riscă tot o amendă contravenţională. 

”Nu înţelegem cum se leagă juridic interzicerea expresă a unei fapte cu sancţiunea unei amenzi contravenţionale, în cauză, sancţiunea contravenţională îndemnând practic la încălcarea interdicţiei exprese. Suntem în situaţia în care Codul Penal al României pedepseşte infracţiuni cu un pericol social foarte redus,  cum este «abuzul de încredere», în timp ce crimele de leznaţiune sunt pedepsite cu o banală amendă contravenţională”, spun deputaţii semnatari ai proiectului.

Ei mai afirmă că ”în fapt, suntem în prezenţa unei stări de batjocură la adresa dispoziţiilor Constituţiei României, care are nevoie de o protecţie legală conrespunzătoare”.

”Tocmai de aceea considerăm că reincriminarea infracţiunii de «defăimare a ţării şi a naţiunii» trebuie făcută cu urgenţă, pentru ca textul constituţional să se bucure de o protecţie adecvată”, mai precizează iniţiativă.

Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Senatului în calitate de primă Cameră sesizată, forul dezional fiind Camera Deputaţilor. 

Propunerea legislativă este semnată de 62 de deputaţi de la PSD, UNPR, ALDE, PNL şi independenţi: Constantinescu Florin (PSD), Adam Luminiţa-Pachel (UNPR), Adăscăliţei Constantin (PSD), Axente Ioan (PSD), Babuş Radu (PSD), Baltă Mihai (PSD), Benga Ioan (PSD), Birchall Ana (PSD), Bîrsăşteanu Florică (PSD), Boboc Valentin Gabriel (PSD), Bucura-Oprescu Simona (PSD), Călin Ion (PSD), Cioată Cezar (PSD), Ciofu Tamara-Dorina (PSD), Covaci Dorel (PSD), Cupă Ion (Independent), Dalca Ştefan-Petru (UNPR), Dobrinescu Traian (PNL), Drăguşanu Vasile-Cătălin (ALDE), Enache Marian (UNPR), Eparu Ion (PSD), Frăticiu Gheorghe (PSD), Gavrilescu Graţiela Leocadia (Independent), Gheorghe Florin (UNPR), Grama Horia (PSD), Iacoban Sorin-Avram (PSD), Intotero Natalia-Elena (PSD), Ionescu Aurelian (ALDE), Itu Cornel (PSD), Khraibani Camelia (PSD,) Manda Iulian Claudiu (PSD), Marin Laura (PSD), Matei Călin-Vasile-Andrei (PSD), Mincă Liliana (UNPR), Mîrza Gavril (PSD), Munteanu Ioan (PSD), Negruţ Cornelia (ALDE), Nica Nicolae-Ciprian (PSD), Nistor Laurenţiu (PSD), Nistor Marioara (UNPR), Niţă Emil (PSD), Peia Ninel (PSD), Podaşcă Gabriela-Maria (PSD), Rădulescu Constantin (PSD), Roman Victor (PSD), Roşca Lucreţia (PSD), Sava Andrei-Valentin (PSD), Săvoiu Ionuţ-Cristian (PSD), Şimon Gheorghe (PSD), Smarandache Miron Alexandru (PSD), Stan Ioan (PSD), Stragea Sorin Constantin (PSD), Sturzu Mihai-Răzvan (Independent), Suciu Vasile-Daniel (PSD), Tănăsescu Claudiu-Andrei (ALDE), Tiuch Cătălin (PSD), Tudorie Violeta (PSD), Uricec Eugen Constantin (PSD), Ursărescu Dorinel (Independent) şi Vizitiu Sergiu-Constantin (UNPR).