Inițiativa legislativă urmărește îmbunătățirea protecției infrastructurii informatice din sectorul public prin introducerea unui mecanism de identificare controlată a vulnerabilităților. Potrivit Agerpres, proiectul modifică și completează OUG nr. 155/2024 privind securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil, act normativ aprobat ulterior prin Legea nr. 124/2025.
„DNSC poate iniţia şi gestiona programe de identificare şi raportare a vulnerabilităţilor, cu acordarea de recompense băneşti pentru vulnerabilităţile validate, pentru reţelele şi sistemele informatice proprii, precum şi pentru cele deţinute, administrate sau utilizate de autorităţi şi instituţii publice sau de alte entităţi de drept public din spaţiul cibernetic naţional civil, cu respectarea domeniului de aplicare, a excluderilor şi a regimurilor speciale prevăzute (…), precum şi a competenţelor şi drepturilor titularilor reţelelor şi sistemelor informatice vizate”, se arată în proiectul adoptat de Senat.
Potrivit documentului, testarea securității unui sistem informatic nu va putea fi realizată fără acordul prealabil, explicit și scris al tuturor titularilor care au dreptul să autorizeze asemenea activități. Autorizația va trebui să precizeze exact rețelele, sistemele sau componentele vizate, precum și limitele în care pot fi efectuate verificările.
Proiectul stabilește și o serie de interdicții pentru participanții la programele de identificare a vulnerabilităților. Aceștia nu vor putea accesa, copia, modifica sau șterge date fără autorizare și nu vor avea dreptul să utilizeze atacuri de tip brute-force, phishing ori alte metode de inginerie socială.
Citeşte şi: Jurământul prefectului Decebal Făgădău, binecuvântat de IPS Teodosie VIDEO
De asemenea, va fi interzisă folosirea programelor malware sau a tehnicilor care ar putea afecta funcționarea sistemelor informatice. Participanții nu vor putea păstra accesul după expirarea autorizării și nici extinde verificările asupra unor sisteme sau conturi care nu sunt incluse în program.
O altă restricție privește divulgarea publică a vulnerabilităților identificate, care va trebui să respecte procedurile legale de comunicare coordonată.
Persoanele care încalcă regulile programului sau depășesc limitele autorizării își vor pierde dreptul de a continua activitățile respective și de a încasa recompensa aferentă vulnerabilității descoperite. În funcție de gravitatea faptelor, acestea ar putea răspunde civil, contravențional sau penal.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care va avea votul decisiv.