Respingerea a survenit după ce proiectul, inițiat de deputați ai USR, nu a primit sprijin nici măcar din partea senatorilor formațiunii, iar partidele aflate la guvernare au votat, la rândul lor, împotrivă. Opoziția s-a abținut, iar raportul de respingere, întocmit anterior de comisia economică din Senat, a avut un rol major în decizia finală. Inițiativa urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în procedura legislativă.
Proiectul se baza pe argumentul că apa la 500 ml trebuie considerată un produs de bază, iar consumatorii trebuie protejați de prețurile excesive practicate în spațiile de transport, în special în aeroporturi. În expunerea de motive, inițiatorii atrag atenția asupra unei situații pe care o consideră abuzivă, în special după introducerea regulilor de securitate care restricționează trecerea lichidelor prin punctele de control.
”Dreptul de acces la apă potabilă reprezintă o necesitate biologică fundamentală, iar prețurile disproporționat de mari practicate în aceste locații constituie o formă de exploatare a unei nevoi de bază a consumatorului. De la introducerea regulilor de securitate privind lichidele, aerosolii și gelurile, în vara anului 2006, pasagerii sunt obligați să predea sticlele cu apă la punctele de control de securitate din zona aeroportuară, fiind nevoiți apoi să achiziționeze apă la prețuri de trei-patru ori mai mari decât cele din comerțul obișnuit”, afirmă inițiatorii, referindu-se la situația din aeroporturi, potrivit Profit.ro.
Aceștia susțin că plafonarea nu ar reprezenta un caz unic la nivel european și au dat ca exemple state care au deja implementate măsuri similare. Grecia și Cipru reglementează prețul apei vândute în aeroporturi, gări și porturi la un nivel maxim de 0,60 euro. În Spania, autoritatea aeroportuară a impus un preț maxim de 1 euro pentru sticlele de 500 ml vândute în aeroporturile administrate de stat.
De asemenea, inițiatorii amintesc că Asociația europeană a operatorilor de aeroporturi, Airports Council International Europe, a recomandat în 2016 ca toate aeroporturile europene să limiteze prețul apei la 1 euro pentru 500 ml.
”Din păcate, niciun aeroport din România nu respectă această recomandare”, arată inițiatorii.
În raportul prin care au respins proiectul, senatorii din comisia economică au susținut că adoptarea unei astfel de măsuri ar reprezenta o intervenție în mecanismele de piață incompatibilă cu prevederile constituționale privind libertatea economică. Membrii comisiei au invocat art. 135 alin. (1) și (2) din Constituția României, argumentând că statul nu poate reglementa în mod arbitrar prețurile în afara unor circumstanțe excepționale.
Senatorii au făcut referire și la Legea nr. 96/2024, care aprobă Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman și care introduce obligația ca unitățile de alimentație publică să asigure gratuit accesul consumatorilor la apă de la robinet. Pe acest fond, parlamentarii au apreciat că proiectul analizat este redundant și chiar contraproductiv, în contextul în care legea existentă ar acoperi deja nevoile consumatorilor.
Comisia a respins și o propunere alternativă de creștere a plafonului la 5 lei, un nivel sugerat în contextul majorării TVA la 21%. În prezent, prețul apei îmbuteliate de 500 ml depășește în supermarketuri 4-5 lei, ceea ce face improbabilă menținerea plafonului de 3 lei în forma finală, dacă proiectul va fi adoptat.
Consiliul Concurenței a emis la rândul său un aviz asupra inițiativei, în care a precizat că nu a identificat elemente care să contravină normelor privind ajutorul de stat. Totuși, instituția a subliniat că în Cipru plafonarea prețului de 0,60 euro pentru apa de 500 ml a fost introdusă doar temporar, în contextul creșterii accelerate a prețurilor și al presiunilor inflaționiste. Măsura urmează să fie reevaluată după stabilizarea pieței, iar Consiliul Concurenței a subliniat caracterul excepțional care ar trebui să însoțească orice intervenție similară în România.
În recomandările sale, instituția a încurajat identificarea unor alternative mai potrivite pentru protejarea consumatorilor: soluții care să nu limiteze excesiv libertatea economică a operatorilor, să nu genereze distorsiuni pe lanțurile de aprovizionare și să mențină un caracter temporar, adaptat condițiilor pieței. Consiliul a transmis necesitatea unor ”soluții altemative mai puțin restrictive, care să permită atingerea aceluiași scop fără a afecta în mod excesiv libertatea economică a operatorilor, să nu genereze distorsiuni semnificative în lanțurile de aprovizionare și care să asigure respectarea caracterului temporar și excepțional al măsurilor, pentru a evita efecte negative pe temen lung. dar a recomandat”.
De partea cealaltă, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ proiectul, apreciind că și din perspectiva economică plafonarea nu este justificată. CES a explicat că, în contextul creșterii TVA la 11% pentru apa îmbuteliată și al existenței taxei de reciclare de 0,50 lei, prețul pieței depășește deja nivelul de 3 lei propus, ceea ce ar plasa operatorii într-o situație dificilă din punct de vedere financiar.
Tot CES a subliniat că în aeroporturile din România au început deja să fie instalate echipamente performante de scanare care permit trecerea în zona de securitate cu recipiente ce conțin până la 2 litri de lichide.
”Aeroportul lntemațional ‘Avram lancu’ din Cluj-Napoca a implementat această decizie din 3 septembrie 2025. În lunile umătoare sunt anunțate evoluții similare pe alte aeroporturi din România, inclusiv pe Aeroportul lntemațional ‘Henri Coandă’ din Bucuești. Inclusiv în zona de securitate a aeroporturilor, consumatorii vor avea oricum acces și la apă potabilă ămbuteliată achiziționată anterior, ceea ce face ca inclusiv oportunitatea reglementării să fie una redusă”, arată sursa citată.
Aeroportul Internațional Cluj a fost primul care a anunțat eliminarea restricțiilor privind transportul lichidelor în bagajele de mână, fiind urmat la scurt timp de Aeroportul Internațional Sibiu, care a renunțat la limita de 100 ml.