Şerban Mihăilescu poate fi URMĂRIT PENAL în dosarul Microsoft. Senatorii au votat pentru RIDICAREA IMUNITĂŢII

Şerban Mihăilescu a rămas fără imunitate parlamentară. Plenul Senatului a admis cererea de declanşare a procedurilor pentru începerea urmăririi penale a lui Şerban Mihăilescu în dosarul Microsoft. 

19 nov. 2014, 12:00
Şerban Mihăilescu poate fi URMĂRIT PENAL în dosarul Microsoft. Senatorii au votat pentru RIDICAREA IMUNITĂŢII

Comisia juridică din Senat a dat marţi raport de admitere privind solicitarea DNA de declanşare a procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Ridicarea imunităşii parlamentre a lui Şerban Mihăilescu a fost votată cu 77 de voturi pentru şi 51 împotrivă.

Înainte de începerea votului, Şerban Mihăilescu a luat cuvântul la tribuna Senatului, unde le-a spus colegilor că este nevinovat şi le-a cerut să nu accepte solicitarea pe care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis-o privind declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale împotriva sa în dosarul licenţelor IT.

„Nu sunt vinovat şi vă solicit să nu acceptaţi această solicitare. (…) Mandatul meu de ministru a încetat cu demisie în 20 octombrie 2003. Eu, ca persoană, nu am participat la nicio întâlnire, negociere, tratative, ofertare, stabilirea licenţelor, încheierea licenţelor sau orice fel de activitate legată de Microsoft. Totul s-a desfăşurat în 2004, în 2009 asemenea. Acum sunt învinuit, potrivit referatului DNA, că din poziţia mea de parlamentar aş fi făcut presiuni pentru încheierea contractului, presiunile fiind conform denunţului sub forma unei vizite la Guvern la succesorul meu în funcţie, care a devenit şi denunţător”, le-a spus Mihăilescu, colegilor în plen.

El a susţinut că nu a găsit nicio relatare în dosar privind presiuni sau trafic de influenţă. „Eu n-am găsit în cele 6.000 de pagini nicio altă declaraţie sau relatare că aş fi făcut asupra cuiva presiuni sau trafic de influenţă. Nu am iniţiat niciun fel de hotărâre, proiect de contract sau lege legat de această temă”, a explicat senatorul.

Tot miercuri, Plenul Senatului a admis miercuri cererea DNA de declanşare a procedurilor pentru începerea urmăririi penale în cazul Ecaterinei Andronescu în dosarul Microsoft. Potrivit DNA, Ecaterina Andronescu este investigată pentru modul în care au fost acodate contractele în cadrul proiectului „Sistem Educaţional Informatizat”. DNA susţine că fostul ministru a favorizat compania Siveco şi că de la acestă companie ar fi primit şi mită. Ecaterina Andronescu a declarat, în plen, că numele său nu avea ce căuta în dosarul Microsoft, deoarece în perioadele în care s-au achiziţionat aceste licenţe nu era ministru al Educaţiei.

Şerban Mihăilescu, care a fost secretar general al Guvernului, este acuzat de DNA de săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, în perioada în care avea calitatea de ministru, acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze HG nr. 1473/2003, HG nr. 470/2004 şi respectiv Contractul de licenţiere Microsoft, în condiţiile pe care le negociase în perioada în care îşi desfăşurase activitatea ca ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, respectiv acceptând oferta tehnică şi financiară transmisă de firma Fujitsu Siemens Computers, fără a-i aduce la cunoştinţă existenţa unor impedimente juridice decurgând din faptul că această firmă nu era unic distribuitor de licenţe Microsoft şi fără a detalia modalitatea de stabilire a preţului, respectiv preţul practicat de Microsoft, discount-ul acordat în considerarea Guvernului României şi preţul de vânzare al Fujitsu Siemens Computers.

Conform procurorilor, în perioada aprilie-noiembrie 2004, Şerban Mihăilescu ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off-shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.