Şerban Nicolae: Partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României. Erau români contra români

”Am rude care au luptat pe frontul de vest. Să le spunem că unii mergeau să lupte pe frontul de vest pentru eliberarea Transilvaniei, în timp ce alţii luptau cu regimul instalat în august 44 este inacceptabil. Trupele de Securitate au provenit, în principal, din foştii jandarmi. Pe acest schelet s-a constituit partea de trupe de Securitate. Deci erau români contra români. Eu nu cunosc lupte duse de aceste grupe de partizani din munţi cu trupele sovietice aflate pe teritoriul României. N-a fost atacată nicio unitate, niciun corp, există doar câteva incidente izolate cu ofiţeri sovietici care au fost atacaţi. Între cei care s-au refugiat în munţi erau şi oameni care erau căutaţi pentru alte lucruri. Spre exemplu, n-am cum să fiu de acord cu cei care l-au omorât pe Nicolae Iorga şi să spun că erau partizani anticomunişti sau că erau luptători pentru libertate”, a afirmat Şerban Nicolae în cadrul dezbaterilor din comisia juridică a Senatului a iniţiativei legislative privind privind declararea zilei de 26 Octombrie – Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă, potrivit News.ro.

Senatorul PSD a spus că nu înţelege cu cine s-au luptat partizanii anticomunişti din munţi şi că acţiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor României.

”Rezistenţa anticomunistă începută în 1944, când România era încă în război – de partea Aliaţilor după 23 august -, este una care slăbea capacitatea de apărare a României. Era mai degrabă îndreptată împotriva intereselor României. Mai mult, dacă îmi spuneţi că era un lucru bun că CIA organiza operaţiuni de slăbire a capacităţii de apărare a României sub pretextul că o fac împotriva regimului comunist este mai degrabă ticăloşie ce făceau. Era punerea în slujba unei puteri străine, valabilă oricând. După 1958 trupele societice au părăsit România. Mi-e foarte greu să disting – v-am spus, am în familie şi foşti legionari, şi foşti luptători în Bucegi, unii şi cu funcţii -, am încercat să înţeleg toate aceste lucruri şi sunt destul de echilibrat, nu sunt un fanatic al vreunei opţiuni. Dar mi se pare că ne arogăm merite care nu există”, a mai afirmat Şerban Nicolae.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Au atacat trupe de Securitate române provenite din foştii jandarmi, nu aveau niciun fel de efect în ceea ce priveşte puterea de tip comunist de inspiraţie sovietică înstalată la Bucureşti, absolut niciun efect. Iar faptul că CIA, la momentul respectiv cunoscând tratativele de la Ialta, de la Postadm, cunoscând şi celebrul şerveţel al împărţirilor geopolitice dintre Stalin şi Churchill, în egală măsură doi criminali, desfăşura acţiuni de acest tip pe teritoriul României, n-au cum să-mi spună că asta era luptă pentru libertate sau că ar trebui să o aplaudăm”, a mai spus el.

Alte articole

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Fostul internațional Emil Săndoi, selecționat și în echipa colaboratorilor Securității. A dat note informative inclusiv despre Gică Popescu. ”Nu părăsește grupul și nici nu ia legătura cu persoane străine”

Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Gheorghe, i-a explicat lui Şerban Nicolae că lupta partizanilor anticomunişti din munţi s-a desfăşurat cu Trupele de Securitate şi cu anumite formaţiuni militare de factură sovietică, iar scopul acestora a fost pregătirea terenului pentru o intervenţie occidentală care să înlăture regimul totalitar sovietic care tocmai se instala la acea dată în România.

”În anii 50 au fost derulate o serie de operaţiuni inclusiv de către CIA, de exemplu Neagu Djuvara a fost unul dintre cei care au coordonat trupe de paraşutişti în munţii României care au vizat susţinerea acestor echipe de partizani. Aceste echipe de partizani vizau destructurarea infrastructurii de forţă a noului regim instalat după 23 august, cât şi crearea unui cap de pod în baza căruia o eventuală intervenţie americană pe care bunicii şi străbunicii noştri o aşteptau după 1944 să poată fi viabilă în România”, a explicat Daniel Gheorghe.

”Şi părinţii şi bunicii mei şi-au dorit o Românie independentă, dar nu voiau să schimbe stăpânul. Nu însemna că un stăpân era mai bun ca alt stăpân”, a replicat Şerban Nicolae.

”Vă readuc aminte că în aprilie 1944 acele intervenţii americane au lăsat în Bucureşti 3.000 de morţi şi 70.000 de sinistraţi. Mă îndoiesc să acei luptători anticomunişti îşi doreau acelaşi lucru în continuare”, a spus la rândul său senatorul PSD Tit Liviu Brăiloiu.

Iniţiativa deputatului PNL de declarare a zilei de 26 Octombrie – Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă a primit raport de respingere din partea comisiei juridice a Senatului. For decizional în acest caz este Camera Deputaţilor.