Şerban Nicolae, propunerea PSD pentru şefia Senatului

Șerban Nicolae este propunerea PSD pentru președinția Senatului. El a câștigat bătălia internă cu 35 de voturi "pentru" în fața contracandidatului său Radu Oprea, care a obținut doar 26 de voturi, a precizat senatorul PSD Florian Bodog, citat de Agerpres.

25 feb. 2020, 09:10
Şerban Nicolae, propunerea PSD pentru şefia Senatului

Alegerile la grupul PSD s-au desfăşurat în două tururi de scrutin. În primul tur au candidat Şerban Nicolae, Titus Corlăţean şi Radu Ştefan Oprea, iar primii clasaţi pentru turul doi au fost Şerban Nicolae şi Radu Ştefan Oprea.

Comitetul liderilor grupurilor politice din Senat a decis ca noul preşedinte al Camerei superioare a Legislativului să fie ales în şedinţa plenului de miercuri, anunţă Agerpres. Deocamdată grupurile parlamentare încă nu şi-au desemnat candidaţii. 

Teodor Meleşcanu a demisionat de la şefia Senatului la începutul lunii februarie după ce CCR a decis, pe 22 ianuarie, că alegerea sa este neconstituţională.

„Am decis să mă retrag din funcţia de preşedinte al Senatului, deşi nu a fost publicată decizia CCR şi motivarea acesteia”, spunea Teodor Meleşcanu de la tribuna Senatului.

Tot pe 2 februarie, plenul a votat vacantarea postului de preşedinte al Senatului.

La începutul sesiunii, după demisia lui Meleşcanu, PNL a anunţat că o susţine pe Alina Gorghiu la şefia Senatului, iar USR – pe Vlad Alexandrescu.

În prezent, niciunul dintre grupurile parlamentare nu a confirmat că propunerile din urmă cu trei săptămâni mai sunt valabile.

Potrivit regulamentului, preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. Dacă în primul tur niciunul dintre candidaţi nu întruneşte votul majorităţii senatorilor, se organizează un al doilea tur la care participă primii doi clasaţi în primul tur.