Serbia nu mai are încredere în NATO şi KAFOR

Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug.

23 nov. 2018, 15:10
Serbia nu mai are încredere în NATO şi KAFOR

Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.

În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.

De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.

Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi vineri dimineaţă în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi, potrivit Agerpres.

Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.

Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect. Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo, potrivit Agerpres.

Oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.

Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.