Serviciul de Informaţii Externe „este, alături de MJ, parte în şase protocoale de colaborare, din care: cinci sunt iniţiate de instituţiile publice cu responsabilităţi în aplicarea: Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, Legii 45/1994 a apărării naţionale, Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (…) şi OG nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CASAOPSNAJ; unul este dedicat realizării unui obiectiv de investiţii (cimitir militar) la nivelul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională”, se arată în răspunsul transmis de SIE agenţiei Mediafax.

De asemenea, SIE „a fost parte în patru protocoale de cooperare alături de Ministerul Justiţiei, din care: trei pe problematica combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate care şi-au încetat aplicabilitatea, în contextul în care la nivel naţional au fost elaborate strategii dedicate acestui domeniu şi în aplicarea cărora, prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, au fost înfiinţate şi funcţionează comitete/grupuri de lucru interinstituţionale; unul dedicat implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, cu aplicabilitate până la 31.12.2012”, mai comunică SIE.

Alte Articole

Dezvăluiri uluitoare în cazul unui poliţist din Botoşani, ...

Poliţist acuzat de 21 de infracţiuni. Nou scandal în Poliţie

DNA i-a cerut DOCUMENTE lui Clotilde Armand: „Vor referendum ...

Informaţiile au fost solicitate în contextul în care în ultima perioadă au avut loc dezbateri ample privind colaborarea dintre serviciile de informaţii cu diferite instituţii de stat.

În privinţa protocoalelor, având conţinut secret, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a precizat, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, că instituţia nu iniţiază sau dispune altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare.

„Regula generală a conduitei instituţionale – imprimată constant de către CSAT în realizarea prerogativelor sale constituţionale, respectiv de organizare şi coordonare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională – este de a stabili, în responsabilitatea instituţiilor din acest domeniu, direcţii de acţiune şi măsuri generale destinate prevenirii sau înlăturării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării, şi numai în limita competenţelor legale ce revin fiecărei instituţii publice din această sferă de activitate. Din această perspectivă şi în respectarea principiului constituţional al legalităţii, CSAT nu este abilitat să iniţieze sau să dispună altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare, inclusiv sub forma protocoalelor de colaborare sau altor forme detaliate de coordonare interinstituţională, precum cele la care faceţi referire, în realizarea acţiunilor din responsabilitatea acestora”, precizează CSAT.

Precizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este răspunsul unei solicitări înaintate de MEDIAFAX Consiliului, SRI, Ministerul de Finanţe şi ANAF, cerere referitoare la rolul ofiţerilor SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi la decizia care a stat la baza detaşării acestora.

O altă instituţie care a răspuns solicitării MEDIAFAX este SRI, precizând pe 8 martie că a fost a demarată procedura de retragere a celor a celor 23 de ofiţeri SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF, din anul 2013. Totodată, în răspunsul Serviciului Român de Informaţii se arată că, referitor la colaborarea dintre SRI şi ANAF nu există un protocol, dar este o decizie a CSAT.

Chiar dacă în acest caz detaşasarea ofiţerilor SRI nu s-a făcut în baza unui protocol, instituţia a încheiat de-a lungul timpului mai multe astfel de documente cu celelalte servicii de informaţii sau ministere. Unul dintre acestea, încă funcţional, a fost încheiat în urmă cu 13 ani, în mandatul lui Ion Iliescu. Semnatarii sunt SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP şi STS şi ORNISS, iar cadrul legat a fost creat tot în baza unei decizii CSAT.

„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, iar documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014. „Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere”, se arată în raportul SRI pentru anul 2014.

Cel mai dezbătut protocol al Serviciului Român de Informaţii (SRI) este cel încheiat cu Parchetul General, care a fost adus în discuţie de asociaţiile de magistraţi. În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.

„Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale”, explică SRI în raportul postat pe site.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că protocoalele vehiculate public dintre SRI şi diferite instituţii ale statului ar trebui făcute publice, desecretizate, chiar dacă ele au fost denunţate, ca „să ştim cum s-a desfăşurat această colaborare, activitate mixtă”.

Şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, că protocoalele dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie făcute publice pentru ca fiecare cetăţean şi fiecare persoană implicată în procese penale să ştie ce au conţinut. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizarea documentului.

UNJR spunea că relaţiile dintre parchete şi serviciile de informaţii s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

Discuţiile pe marginea acestui protocol au ajuns şi în CSM, existenţa protocolului fiind confirmată în şedinţa din 18 ianuarie şi de procurorul general al României, Augustin Lazăr. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înşusit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM din 18 ianuarie.

Apoi a venit şi explicaţia SRI, care anunţa că ofiţerii nu făceau muncă de cercetare penală şi nu scriau probatorii.

Preşedintele comisiei de control al SRI, Adrian Ţuţuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI – Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale”.

Întrebat dacă între SRI şi DNA a existat un protocol, Ţuţuianu a răspuns: „Între PÎCCJ şi SRI. DNA e structură a acestui Parchet”.

Astfel, deşi colaborarea dintre DNA şi SRI nu era reglementată de existenţa unui protocol încheiat direct de cele două instituţii, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA şi SRI, lucru care a reieşit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menţionaţi ofiţerii SRI. În sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete şi SRI, în principal în privinţa cauzele de corupţie. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor. Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.

Ulterior, au apărut informaţii referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituţii. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu.