SESIUNE PARLAMENTARĂ: Legea graţierii, Noua Constituţie, Taxa TV şi Codul Rutier aşteaptă votul final

Cele mai importante propuneri legislative care vor genera dispute aprinse privesc codul rutier, taxa TV, modificările aduse Constituţiei, graţierea, scutirea angajatorilor de plata contribuțiilor sociale obligatorii, dar şi autonomia comunităţii maghiare din România.

În plus, lupa va fi pe mai multe instituţii, întrucât există proiecte de modificare a organizării şi funcţionării acestora. Printre instituţiile avute în vedere se află Serviciul Român de Informaţii, Curtea de Conturi, Jandarmeria Română, Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Avocatul Poporului.

Pe fiecare cameră, situaţia se prezintă după cum urmează. Astfel, la Camera Deputaţilor câteva legi sunt în diferite stadii ale procesului legislativ. De exemplu, la comisiile deputaţilor se află în acest moment 425 de proiecte de lege şi propuneri legislative, 424 fiind deja revizuite, iar unul fiind nerevizuit.

Dintre acestea, 55 sunt deja incluse pe ordinea de zi. Le enumerăm pe cele mai importante: propunere privind venitul minim garantat, modificări privind Codul Fiscal, proiect pentru modificarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, proiect privind acordarea de ajutor suplimentar familiilor şi persoanelor singure pentru încălzirea locuinţei, propunere privind eliberarea gratuită a medicamentelor care costă sub 10 RON pentru persoanele cu venituri mici.

Alte articole

Adriana Bahmuțeanu, în proces cu fiul ei cel mare, Eduard. Vedeta s-a prezentat la tribunal fără avocat: „O să văd ce fac”

Doliu în lumea juridică. Un cunoscut avocat din dosarul lui Traian Băsescu a murit subit

Alte propuneri privesc: creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, constituirea și funcționarea infrastructurilor de afaceri, reforma în domeniul sănătății, sistemul unitar de pensii publice, regimul drumurilor, alocația de stat pentru copii, acordarea unei mese calde pentru preşcolari, acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învațamântul de stat, stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, libera circulație a cetățenilor români în străinătate, colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay, scutirea angajatorilor de plata contribuțiilor sociale obligatorii etc.      

Mai mult, dincolo de cele 55, vor mai intra pe ordinea de zi alte 23 de propuneri, care au deja depuse rapoartele de la comisii. Enumerăm câteva din cele care vor intra pe ordinea de zi: proiectul Legii Educaţiei Naţionale, propunere legislativă privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu completările ulterioare, propunere pentru completarea Legii nr.215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, propunere privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, propunere privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Dincolo de aceste propuneri mai generale, se află şi chestiuni mai particulare, cum ar fi proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, dar şi o propunere pentru despăgubirea românilor care au avut depozite la CEC înainte de 1991 în vedere achiziţionării de autoturisme Dacia.

Şi grijile deputaţilor nu se opresc aici, ei dezbătând şi chestiuni mai „excentrice”, cum ar fi propunerea privind înființarea Consiliului National pentru Prevenirea și Combaterea Torturii , dar şi propunerea privind îmbunătățirea mediului prin dezvoltarea mai multor spații verzi, „Un copac pentru fiecare copil”.

În ceea ce priveşte activitatea Senatului, se discută, de asemenea, teme importante. Iată care sunt cele mai importante proiecte de lege şi propuneri legislative, ce domenii vizează ele: autonomia comunităţii maghiare din România, organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, taxa TV, învăţământul superior şi statutul personalului didactic, prefectul şi instituţia prefectului, accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Şi funcţionarea altor instituţii este avută în vedere. Printre acestea enumerăm: Jandarmeria Română, Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Avocatul Poporului.

VEZI SI: IPP: Guvernul a iniţiat 93% din proiectele de lege adoptate de Parlament în 2013