CCR a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Legii administraţiei publice locale

În 23 decembrie 2017, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 care instituie o nouă procedură referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local. Totodată, legea menţionată stabileşte noi reguli în ceea ce priveşte cvorumul şedinţelor consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali/consilieri judeţeni noi.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în 11 ianuarie.

”Considerăm că această lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor şi principiilor constituţionale şi încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120    alin. (1), art. 121 alin. (2) şi art. 123 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie”, arată şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Art. unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate – alin. (6) şi (7) ale art. 31 din Legea nr. 215/2001 – prevede că ulterior constituirii consiliului local, validarea sau invalidarea unor noi mandate de consilier local se face pe baza propunerii comisiei de validare, prin ordin al prefectului, care se emite în termen de 2 zile de la data înregistrării propunerii comisiei de validare.

Alte articole

Curtea Constituțională a decis: se elimină o discriminare majoră din Legea salarizării!

Horia Georgescu indică cine ar fi tergiversat dosarul lui Klaus Iohannis: „A fost corupţie pură”

Conform actualului art. 31 alin. (2) din Legea  nr. 215/2001, pentru validarea mandatelor consilierilor locali, consiliile locale aleg prin vot deschis dintre membrii lor o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri, ce funcţionează pe întreaga durată a mandatului respectivului consiliu local. Aşadar, regula instituită de legiuitor pentru validarea/invalidarea mandatelor de consilieri locali, atât la momentul constituirii consiliului cât şi ulterior, este votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi, ca o expresie a principiului constituţional al autonomiei locale – art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (2) din Constituţia României, subliniază preşedintele.

”Dispoziţiile nou introduse în legea dedusă controlului de constituţionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/invalidarea mandatelor consilierilor locali în funcţie de momentul la care se realizează respectiva validare/invalidare. Astfel, la momentul constituirii consiliului local, validarea/invalidarea se face prin votul deschis al consilierilor prezenţi la şedinţă, în timp ce, după constituirea consiliului local, validarea/invalidarea noilor consilieri se va face prin ordin al prefectului”, se arată în document.

Klaus Iohannis precizează că diferenţa operată de legea dedusă controlului de constituţionalitate între cele două categorii de persoane alese în cadrul alegerilor locale pentru consiliile locale, în funcţie de momentul validării/invalidării (înainte sau după constituirea consiliului local), nu se bazează pe un criteriu raţional şi nu justifică un tratament juridic diferenţiat. ”Aleşii locali respectivi se află într-o situaţie juridică identică din perspectiva scopului urmărit de legiuitor, anume validarea/invalidarea mandatului lor. Prin instituirea unor dispoziţii derogatorii de la această regulă pentru ipoteza validării/invalidării noilor mandate ulterior constituirii consiliului local se induce incertitudine şi incoerenţă în sistemul normativ relevant pentru administraţia publică locală şi se creează premisele unei inegalităţi de tratament juridic între consilierii locali. În consecinţă, reglementarea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice în funcţie de un criteriu temporal creează premisele unei discriminări”, adaugă preşedintele.

În jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale s-a arătat că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1/1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere