UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

UPDATE – Curtea Constituțională anunță că a admis obiecția de neconstituționalitate a legii care privește plata pensiilor private. CCR a anunțat motivele pe scurt ale deciziei.

CCR a stabilit că prevederile care limitează la maximum 30% plata unică din activul personal al unui participant la un fond de pensii private sau facultative sunt conforme cu Legea fundamentală.

Judecătorii au arătat că această regulă nu afectează dreptul de proprietate, nu creează discriminări între participanți și nu aduce atingerea principiului neretroactivității legii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CCR arată că legea reglementează numai modalitatea de plată, nu dreptul asupra sumelor acumulate. Curtea a reținut că modalitatea de plată stabilită de legiuitor urmărește un scop legitim, fiind adecvată și necesară pentru protejarea sustenabilității sistemului și pentru menținerea unui echilibru just între interesele tuturor participanților. În plus, noua reglementare nu afectează contractele deja încheiate, vizând numai etapa ulterioară de plată a pensiei, astfel încât nu se încalcă principiul neretroactivității.

Alte articole

Veste bună pentru 8 milioane de români. Anunţ oficial, câţi bani s-au strâns în contul fiecăruia

Șeful radioului public, după decizia CCR care îl zboară din funcție: ”Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat şi în România”

Important! Curtea a declarat neconstituțional art. 55 alin. (2), care permite plata integrală a activului personal pentru persoanele cu afecțiuni oncologice. Instanța a apreciat că această excepție instituie o discriminare nejustificată, bazată pe un criteriu subiectiv, și nu pe unul obiectiv și rezonabil, contravenind astfel principiului egalității în drepturi.

CCR a constatat că legea îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind compatibilă cu principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție.

Așadar, CCR confirmă arhitectura de bază a noii legislații privind plata pensiilor private, cu excepția prevederii discriminatorii privind persoanele diagnostice cu cancer.

ȘTIRE INIȚIALĂ – În 12 noiembrie, pe ordinea de zi a ședinței CCR s-au aflat, printre altele, obiecția de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private, obiecție formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR și obiecția de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private formulată de ÎCCJ. Aceste dosare au fost amânate pentru marți, 25 noiembrie 2025.

CCR amânase dezbaterea acestor sesizări și în 5 noiembrie, când a stabilit termen pentru 12 noiembrie.

Înalta Curte a sesizat CCR referitor la legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ÎCCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar și în ceea ce privește pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertății contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituționale”.

Citește și: Ilie Bolojan, despre pachetul fiscal amânat după decizia CCR: „Măsurile din acest pachet prevăd creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice”

Magistrații au susținut că „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.

ÎCCJ nu este de acord nici cu soluția ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.

„Totodată, soluția legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înființa entități distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plățile către membrii fondului de pensie este una disproporționată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvență fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entități va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a transmis Înalta Curte.

Magistrații ÎCCJ a argumentat că participanții la fondurile de pensii și-au construit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale.

„Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluțiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securității juridice şi afectează încrederea legitimă a cetățenilor în ordinea juridică”, a afirmat Înalta Curte de Casație şi Justiție.

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creșterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existența unei disfuncționalității şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertății contractuale.

Citește și: EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

Reprezentanții AUR susțin că adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câștigător este statul român care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”.

AUR consideră că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniștită.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.