Sesizările AUR și ÎCCJ cu privire la plata pensiilor private, discutate marți la CCR

În 12 noiembrie, pe ordinea de zi a ședinței CCR s-au aflat, printre altele, obiecția de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private, obiecție formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR și obiecția de neconstituționalitate a legii privind plata pensiilor private formulată de ÎCCJ. Aceste dosare au fost amânate pentru marți, 25 noiembrie 2025.

CCR amânase dezbaterea acestor sesizări și în 5 noiembrie, când a stabilit termen pentru 12 noiembrie.

Înalta Curte a sesizat CCR referitor la legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ÎCCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar și în ceea ce privește pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertății contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituționale”.

Alte articole

Guvernul Bolojan, lăsat în ofsaid! CCR amână majorarea taxelor până la final de ianuarie 2026 UPDATE

Nicuşor Dan a sesizat CCR cu privire la legea Registrului Unic Electronic de Boli Transmisibile. Ce motive de neconstituţionalitate învocă preşedintele

Citește și: Ilie Bolojan, despre pachetul fiscal amânat după decizia CCR: „Măsurile din acest pachet prevăd creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice”

Magistrații au susținut că „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.

ÎCCJ nu este de acord nici cu soluția ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.

„Totodată, soluția legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înființa entități distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plățile către membrii fondului de pensie este una disproporționată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvență fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entități va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a transmis Înalta Curte.

Magistrații ÎCCJ a argumentat că participanții la fondurile de pensii și-au construit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale.

„Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluțiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securității juridice şi afectează încrederea legitimă a cetățenilor în ordinea juridică”, a afirmat Înalta Curte de Casație şi Justiție.

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creșterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existența unei disfuncționalității şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertății contractuale.

Citește și: EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

Reprezentanții AUR susțin că adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câștigător este statul român care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”.

AUR consideră că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniștită.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.