Sesizările privind modificările aduse Codului Penal, discutate miercuri de Curtea Constituţională

ICCJ a sesizat CC în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis Curţii Constituţionale că modificările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept, scrie Mediafax.

Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă şi rezonabilă”, în condiţiile în care conduce la „excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, convocate de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.

Alte articole

CCR amână din nou sesizarea privind ordonanța pentru Programul SAFE

Decizia CCR pentru noua lege ANI, amânată. Actele normative, jaloane în PNRR, au o miză uriașă – 1,7 miliarde de euro

Pe de altă parte, Curtea va lua în discuţie, tot miercuri, şi cele două sesizări privind modificările la Codul Penal depuse de Partidul Democrat Liberal tot în 12 decembrie.

Una dintre sesizările PDL vizează definirea funcționarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal, prin care, susţine Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Blaga a mai spus că PDL contestă şi faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti. Preşedintele democrat-liberalilor a criticat şi faptul că şedinţa Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopţii şi că reprezentanţii PDL nu au fost anunţaţi.

El a mai spus că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândeşte „să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-şi scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiţie”.

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Citeşte şi Circa 200 de deţinuţi ar putea fi eliberaţi la intrarea în vigoare a noului Cod penal