SFANTA MARIA 2014. Ce trebuie şi ce NU trebuie să facă toţi creştinii pe 8 septembrie

SFANTA MARIA 2014 – Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în rândul creștinilor ca Sfanta Maria Mică, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. Ea este prăznuită pe data de 8 septembrie. Tatăl Fecioarei Maria era un urmaș al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preoțească a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendență: împărățească și preoțească.

SFANTA MARIA 2014 – Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul își face simțită prezența. De aici și spusa: “O trecut Sântamărie, leapădă și pălărie!” Este vremea în care se desfășoară diferite târguri și iarmaroace. Din această zi încep culegerea unor fructe și plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă.

În cultura populară există tot felul de superstiţii legate de Sântămărie Mică. Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală.

SFANTA MARIA 2014 – În această zi, femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos.
Se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria.

Alte articole

Calendar ortodox 14 iulie 2025. Sărbătoare importantă, în prima zi din săptămână. Rugăciunea care te ajută când ai probleme

Calendar ortodox 13 iulie 2025. Mulți români își sărbătoresc ziua de nume. Rugăciunea care îți aducea pacea

Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

SFANTA MARIA 2014 – Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.

Se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

De SFANTA MARIA 2014 se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.

Fecioara Maria este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, invocată și astăzi de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru ușurarea nașterii, de păgubiți pentru prinderea hoților, de descântă­toare pentru vindecarea bolilor etc.

SFANTA MARIA 2014: Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate

În jurul acestei sărbători s-a împletit o salbă de tradiţii care s-au transmis din generaţie în generaţie. De-a lungul secolelor, moşii şi strămoşii noştri le-au respectat fiind convinşi că, împlinind aceste tradiţii ei vor fi mai sănătoşi, vor avea spor în munca lor, iar în gospodările lor se va aduna belşugul .

Se cinstesc „Zilele sacre”

În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acel an.  

În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau „Cercurile Sfintei Mării”. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana,  prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”.

SFANTA MARIA 2014Se împart ofrande săracilor

Tradiţia spune că aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de  fapte bune: acum se împart ofrande săracilor : struguri, nuci, pâine preparată în casă, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.

Nu se prepară mâncare gătită

Potrivit tradiţiei, îndeosebi în zonele rurale, se ţine seama de o veche datină: pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră şi, în următoarele două zile, nu prepară mâncare gătită. Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor răni, iar femeile se vor confrunta şi ele cu diferite necazuri: li se arde mâncarea pe foc sau, şi mai rău, cratiţa cu mâncare se răstoarnă peste copii provocându-le arsuri.

La sate îndeosebi, mamele respectă cu sfinţenie această tradiţie; se crede că în acest mod, mamele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.    

Totodată, există riscul ca stăpânii casei care nu ţin seama de obiceiurile strămoşeşti să se îmbolnăvească de boli care să-i lase infirmi sau să aibă parte de pagube însemnate – să ia foc o bună parte din bunurile agonisite de familie de-a lungul timpului.  

SFANTA MARIA 2014: Cozonacul Maicii Domnului

Există o tradiţie care se mai respectă în localităţi din Sudul ţării: în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave prepară în această zi „Cozonacul Maicii Domnului”. După ce se împlineşte ritualul şi cozonacul se coace, bolnavul îl rupe în două bucăţi. O parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul care rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră: pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate! Ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-o  cană de lut, plină cu vin, bolnavul toarnă un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă în cana de lut o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă îşi respectă jurământul. 

SFANTA MARIA 2014: Ce spune Calendarul popular

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre două anotimpuri-sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte.

De la această dată, în mediul rural se dă startul pentru începerea  lucrărilor agricole de toamnă.

În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului. Tradiţia spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi se va aduna sporul în casele tuturor gospodarilor. 

În ziua acestui praznic împărătesc, gospodine trebuie să respecte sărbătoarea: să nu spele rufe şi să nu măture prin gospodărie, pentru a ţine departe de casă orice rău.  

Se aprinde candela la icoana Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul zilei, pentru ca în viaţa acelei familii să fie zile senine.  

Gospodinele  vor împodobi icoana Maicii Domnului cu flori adunate din grădină sau cumpărate de la persoane religioase.

De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.

SFANTA MARIA 2014: Începe culesul viilor 

Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.

În ziua praznicului, începe ritualul numit „bătutul” nucilor

Pentru ca nucul să rodească şi în anul viitor, nucul se bate şi se  adună nucile căzute. Familiile care respectă ritualul, vor avea, cu siguranţă, o recoltă de nuci bogată şi în anul viitor.

În această zi, bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul lor vor purta căciuli.          Binecuvântarea roadelor 

Acum se sfinţesc la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale: după slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică  săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.

Totodată, gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie “de sufletul morţilor”, pentru  ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă. 

Biserici care poartă hramul praznicului SFANTA MARIA

În Bucureşti există mai multe biserici care poartă hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoanele făcătoare de minuni ale Precistei:

Biserica Foişor; strada Foişorului nr 119, sectorul III

Biserica Scaune, strada Scaune  nr. 2, sectorul III

Biserica Teiul Doamnei, strada Petricani nr. 3, sectorul II

Biserica Zlătari, Calea Victorie nr.12