SFANTA MARIA 2016. Superstiţii şi tradiţii: De ce NU se găteşte în această zi

SFANTA MARIA 2016. Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul își face simțită prezența. De aici și spusa: „O trecut Sântamărie, leapădă și pălărie!” Este vremea în care se desfășoară diferite târguri și iarmaroace. Din această zi încep culegerea unor fructe și plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă.

Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în rândul creștinilor ca Sfanta Maria Mică, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. Ea este prăznuită pe data de 8 septembrie. Tatăl Fecioarei Maria era un urmaș al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preoțească a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendență: împărățească și preoțească.

În cultura populară există tot felul de superstiţii legate de Sântămărie Mică. Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală.

În această zi, femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos. Se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria.

Alte articole

Prăjitura Maria cu ciocolată și jeleu de vișine. Desertul spectaculos de pe masa de sărbătoare

Zile LIBERE legale: ce drepturi ai dacă ai muncit de Sfânta Maria și ce amenzi riscă angajatorii

Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

Plantele medicinale îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

În această zi se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.

Potrivit tradiţiei, îndeosebi în zonele rurale, se ţine seama de o veche datină: pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră şi, în următoarele două zile, nu prepară mâncare gătită. Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor răni, iar femeile se vor confrunta şi ele cu diferite necazuri: li se arde mâncarea pe foc sau, şi mai rău, cratiţa cu mâncare se răstoarnă peste copii provocându-le arsuri. La sate îndeosebi, mamele respectă cu sfinţenie această tradiţie; se crede că în acest mod, mamele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.

Fecioara Maria este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, invocată și astăzi de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru ușurarea nașterii, de păgubiți pentru prinderea hoților, de descântă­toare pentru vindecarea bolilor etc.

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre două anotimpuri-sfârşitul verii şi începutul toamnei. Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte.

De la această dată, în mediul rural se dă startul pentru începerea lucrărilor agricole de toamnă.