SFANTUL DIMITRIE CEL NOU. Duminică este o mare sărbătoare. Ce trebuie să faci în această zi ca să îţi meargă bine

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU.De Sfântul Dimitrie cel Nou, există o serie de tradiţii şi obiceiuri care trebuie respectate pentru a beneficia de ocrotirea Sfântului. 

Practicile de venerare a morţilor se continuă şi în această zi. Credincioşii merg la cimitir cu pachete şi le împart la mormântul rudelor decedate. În acelaşi timp, există obiceiul să se aprindă câte zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumânare. Fiecate mormânt este împodobit cu flori de toamnă.

SFÂNTUL DUMITRU 2019. Cele mai frumoase mesaje, sms-uri, felicitări şi urări pentru cei dragi

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU. Tot în această zi, este bine să se împartă celor necăjiţi şi bătrânilor singuri, neajutoraţi, îndeosebi celor care trăiesc în azile, fructe de toamnă, mere sau struguri, nuci şi miere.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Se zice că dacă în familie nu există niciun membru care să poartă numele de Dumitru, icoana Cuviosului Dimitrie cel Nou trebuie aşezată la masă de sărbătoare.  Acest obicei, urmat an de an, aduce armonie, sănătate şi spor în locuinţa respectivă.

Alte articole

Calendar ortodox 27 octombrie 2025. Cruce roşie: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Pelerinajul Sfântului Dimitrie cel Nou, la București. La Patriarhie vor ajunge și moaștele Sf. Ioan Gură de Aur

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU. Ca şi în noaptea de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, se aprind focuri în curtea gospodăriei şi-l întreţin cu crenguţe şi cetină de brad. Focul este lăsat să ardă peste noapte, iar cei care-l veghează roagă un bunic sau cel mai vârstnic din comunitate să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie.

În ziua Sfântului Dimitrie cel Nou nu se spală, nu se face curăţenie şi nu se coase sau taie.

Spune rugăciunea asta de Sfântul Dumitru şi relele nu se vor mai lipi de tine şi familia ta

POVESTEA SFANTULUI DIMITRIE CEL NOU

Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov este sarbatorit pe 27 octombrie. S-a nascut in satul Basarabi, la sud de Dunare (in Bulgaria). A trait in secolul al XIII-lea, in timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, se va retrage intr-o pestera. Nu stim cat timp s-a nevoit in aceasta pestera si nici cand a trecut la cele vesnice. Traditia spune ca inainte de a muri, s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului. Moastele sale au ramas multa vreme sub ape, pana cand o copila care patimea de duh necurat a avut o revelatie: i s-a aratat Sfantul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: „Daca parintii tai ma vor scoate din apa, eu te voi tamadui”. Parintii vor merge la locul indicat in vis, langa raul Lom, si vor gasi trupul neputrezit al sfantului intre doua pietre.

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU. Moastele Cuviosului Dimitrie vor fi duse si asezate in biserica din Basarabi. In traditia bisericeasca, un domnitor al Tarii Romanesti, al carui nume nu este mentionat, a platit o suma mare de bani pentru aducerea moastelor Cuviosului Dimitrie in Bucuresti. Delegatia nu a reusit sa intre in acest oras, deoarece caii nu au vrut sa mai mearga. In aceasta situatie, membrii delegatiei au hotarat sa traga la sorti, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moastele Sfantului Dimitrie. La sorti a cazut drumul spre Basarabi, si astfel, moastele au fost reasezate in biserica din Basarabi. Au stat in aceasta biserica pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Salticov, trecand prin satul Basarabov, a luat moastele cu intentia de a le trimite in Rusia. Insa, la rugamintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromana, precum si a mitropolitului Grigorie II al tarii Romanesti, le-a daruit poporului roman. Moastele au fot asezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala catedrala patriarhala din Bucuresti.

Mentionam ca racla cu moastele Cuviosului Dimitrie a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului de mai multe ori. Astfel, in 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat epidemiei de ciuma, in 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, in speranta opririi epidemiei de holera si in 1827, in timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotarata in sedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dintre anii 1950-1955.

SFANTUL DIMITRIE CEL NOU. Sfantul Dimitrie Basarabov – ocrotitorul Bucurestilor

In secolul al XVI-lea ocrotitor spiritual al Bucurestilor a fost Maica Domnului.

In vechime, in biserica din „pazarul” (Bazarul sau targul orasului) de langa Curtea domneasca se facea alegerea membrilor Sfatului orasenesc. Tot aici se pastra si sigiliul Bucurestilor. Pentru ca aceasta biserica avea hramul inchinat Fecioarei Maria, patronul orasului era Maica Domnului.

In secolul al XVII-lea, sarbatoarea orasului Bucuresti era Buna Vestire.

Dupa 1634, si mai ales din anul 1659, cand Domnul tarii isi muta definitiv resedinta de la Targoviste la Bucuresti, creste importanta Curtii domnesti (Curtea Veche). Astfel, si biserica Curtii domnesti devine atat de prezenta in viata oamenilor incat „Buna Vestire”, hramul acestei biserici, este prezenta pe sigiliul orasului.

In veacul al XVIII-lea ocrotitorii spirituali ai Bucurestilor erau Sfintii Imparati Constantin si Elena

Sfintii Imparati Constantin si Elena erau ocrotitorii bisericii manastirii lui Constantin Voda Serban, devenita la 1668, catedrala si resedinta a Mitropoliei Tarii Romanesti. Ziua de 21 mai era zi de mare sarbatoare. Astfel, Sfintii Imparati au ajuns sa fie cinstiti drept ocrotitori ai Bucurestilor.

Cu timpul, Sfantul Dimitrie Basarabov devine ocrotitorul Bucurestilor. Este proclamat oficial ocrotitorul orasului Bucuresti de catre mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). Generalizarea cultului sau s-a facut in anul 1955, cand, la propunerea patriarhului Justinian Marina, Sfantul Sinod a proclamat generalizarea cinstirii sale in intreaga Biserica Ortodoxa Romana.