Sfântul Gheorghe, sărbătorit pe 23 aprilie. Ce trebuie să facă toţi creştinii în această zi

Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. A trăit în vremea împăratului Diocletian (sec. al IV-lea). Datorită vitejiei şi victoriilor sale, ajunge conducător de armată.

În anul 303, împaratul Diocletian va începe lupta împotriva creştinilor. Au fost dărâmate lăcaşuri de cult, interzise adunările creştinilor, arse cărţile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfă zeilor erau ucişi. În faţa acestei situaţii, Sfântul Gheorghe nu se fereşte să-şi mărturisească credinţa în Hristos, motiv pentru care va fi întemniţat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu suliţa, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, etc, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunţe la credinţa sa.

Cei prezenţi la aceste suferinţe, uimiţi de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat şi că a înviat un mort, au renunţat la credinţa păgână şi au primit credinţa în Hristos. Minunea învierii celui decedat a convins-o şi pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocletian, să îmbrăţişeze creştinismul.

Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credinţa în Hristos, Sfântul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de prăznuire.

Alte articole

Mesaje și urări de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri și felicitări pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Calendar ortodox 23 aprilie 2025. Sfântul Gheorghe, cruce roşie. De ce se pun crenguţe de salcie la porţi, iar chipul ursitului se vede oglindit într-un vas cu apă

Citeşte şi SFANTUL GHEORGHE. Peste un milion de români îşi serbează onomastica

Sfântului Gheorghe i se mai spune purtător de biruinţă, iar icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. În calendarul popular, Sângiorz este considerat a fi protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe

În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.

Pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii şi boli, animalele sunt protejate cu crenguţe de leuştean puse la intrarea în grajduri. La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de forţele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început al anului pastoral.

Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.

Citeşte şi BANCURI cu „Sfantul” Gheorghe

Se mai spune în tradiţia populară că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, ele putând fi văzute. Cei care le caută nu trebuie să scoată nici un cuvânt pentru a le putea descoperi, ca nu cumva duhul comorii să-i amuţească.

În noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, aşezate în formă de cruce.

Nimeni nu are voie să doarmă în această zi, deoarece se crede că acel care încalcă interdicţia va fi somnoros tot anul.

Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoieşte.

Urzicatul era un alt obicei de practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, sperând că astfel vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul verii.

De Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză şi caş.

În comunităţile săteşti contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.

Citeşte şi SFANTUL GHEORGHE: Cum scapi de junghiuri şi cum îţi afli ursitul. Superstiţii de Sf. Gheorghe