SFÂNTUL ILIE 2018. Tradiţii şi superstiţii: De ce nu e bine să mănănci mere pe 20 iulie

Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab. El a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron) şi a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos, conform crestinortodox.ro.  În Vechiul Testament se vorbește despre faptele lui minunate în cărţile numite Regi. Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab şi pe cei care-l urmau pe calea păgânească a adorării lui Baal.

Sfântul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit şi de un înger pe drumul spre Muntele Horeb. Datorită rugăciunii sale, Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani şi jumătate, a înmulţit făina şi uleiul văduvei din Sarepta Sidonului şi l-a înviat pe fiul ei. Apoi, a chemat foc din cer prin care a ars jertfă adusă de el lui Dumnezeu, a înlăturat cultul zeului Baal.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfântul Ilie!

Puțini știu că data de 20 iulie este marcată și ziua zeului solar, această dată fiind considerată mijlocul sezonului pastoral. Sfântul Ilie este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Iile, conform sursei citate. În Panteonul românesc, Sfântul Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Alte articole

Ce înseamnă, de fapt, dacă spargi o oglindă. Mihai Voropchievici: ”Să nu aveţi niciodată o oglindă spartă sau ciobită în casă. Pentru nimic în lume”

Ce să spui şi ce nu în ziua de Paşte pentru a-ţi merge bine tot anul. Obiceiuri şi superstiţii româneşti

Pentru că era o divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoaca apariția unor tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii. El putea să lege şi să dezlege ploile, și tot el hotăra unde şi când să bată grindina.

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, apoi se dezbrăcau. Se tăvăleau goale prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărită cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.

Tradiția populară spune că în dimineaţa zilei de 20 iulie se culegeau plante de leac, în special busuioc. Plantele erau puse, apoi, la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. De Sfântul Ilie, femeile duceau busuioc la biserica pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

O altă vorbă din popor spune că până pe data de 20 iulie, nu era voie să se consume mere și nici nu era indicat ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina. În unele regiuni, acest obicei este păstrat şi în zilele noastre. În această zi, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, pentru că o superstiție spune că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. De Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. De Sfântul Ilie, bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari. Se spune că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Și astăzi, oamenii cred în această superstiție.

Ce nu trebuie să faci de Sfântul Ilie

Nu se lucrează de teama pagubelor, cum ar fi trăznete, ploaie, grindină, care ar putea distruge recoltele.

Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă munci grele în gospodărie.

Pe Sfântul Ilie îl cinstesc mai ales cojocării, stuparii. În această zi se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserica spre binecuvântare şi se împart de pomană.

Pe 20 iulie, se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş tăiat deasupra lor.

O altă tradiție populară spune că de Sfântul Ilie se duc berbecii la berbecar.

Dacă tună în această zi de sărbătoare vor fi merele şi alunele viermănoase, iar dacă plouă, va ploua 20 de zile.

În județul Alba, se ține „Târgul de fete de pe Muntele Găina”.