Sfinții Petru și Pavel 2024. Ce se dă de pomană de sufletul morților, de Moșii de Sânpetru

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel reprezintă o nouă ocazie de a simți împreună cu cei sărmani, fapt pentru care credincioșii dau de pomană. Praznicul, cunoscut în popor și ca Moții de Sânpetru, marchează mijlocul verii agrare și timpu secerișului.

Din popor se spune că cei doi sfinți stau pe Lună, primul la dreapta, iar al doilea la stânga. Sfântul Petru este mâna dreaptă a lui Dumnezeu, el având ân grijp cheile de la poarta și încăperile Raiului. Credincioșii obișnuiesc ca în această zi de sărbătoare să dea de pomană petnru sufletele celor morți din familie.

Femeile împart mâncare gătită și vase cu apă, lapte sau vin, petnru ca cei morți să aibă ce bea pe lumea cealaltă. În unele zone ale țării se mai obișnuiește ca vasele oferite în dar să fie pline cu flori sau cireșe. De Moșii de Sânpetru se mai duc la biserică mere dulci, mere acrișoare, zarzăre, colivă, colaci, castraveți verzi, dar și faguri cu miere.

Mâncarea gătitî se dă de pomană celor care au cea mai mare nevoie de ea, în special săracilor. Pachetele cu mâncarea preferată a celor trecuți în neființă nu trebuie să lipsească, la fel și fructele și legumele sau alte alimente.

Alte articole

Moșii de iarnă 2025. Ce nu se dă de pomană de Sâmbăta Morților. Românii fac un mare păcat fără să-și dea seama

Fiica lui Aurelian Preda, supărată după pomana de opt ani a regretatului artist: „Oamenii au fost la fel de puțini”

Citește și: Sfinții Petru și Pavel 2024. Rugăciunea puternică care te scapă de blestem și aduce harul lui Dumnezeu în sufletul tău

Povestea Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt autori unor epistole incluse de Biserică în textele canonice ale Noului Testament. Cei doi apostoli sunt pomeniți pe 29 iunie, după o perioadă de post care poate varia ca durată, în funcție de data la care pică Paștele.

Petru, cel mai vârstnic dintre cei 12 Apostoli, vorbea adesea în numele acestora, rugându-l pe Iisus Hristos să le explice tainele credinței. Sfântul Petru a fost fiul lui Iona și fratele lui Andrei, iar înainte de a fi credincios se numea Simon.

După o sesiune de pescuit pe lacul Ghenizaret, oamenii i-au propus să devină pescar, însă Dumnezeu avea un alt plan pentru el – să devină „pescar de oameni”. Mântuitorul i-a schimbat numele din Simon în Chefa (care înseamnă piatră), de unde provine și numele de Petru (în greacă și latină).

Sfântul Petru l-a mărturisit pe Hristos în Ierusalim, Iudeea, Babilon și, spre sfârșitul vieții, la Roma. Apostolul a murit în anul 67, fiind răstignit cu capul în jos.

Pe de altă parte, Sfântul Apostol Pavel, cunoscut și ca „Apostolul Neamurilor”, l-a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne ale vremii. Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Beniamin (Veniamin), și a fost elevul învățatului Gamaliel.

Înainte de a-și dedica viața lui Dumnezeu, Pavel a persecutat creștinii, hăituindu-i. El a participat la uciderea lui Ștefan, o altă figură importantă din Scripturi. Într-o zi, Hristos i s-a arătat pe Calea Damascului și l-a mustrat pentru faptele sale.

După această experiență, Pavel s-a convertit și a fost botezat de Anania. Ulterior, a întreprins trei călătorii misionare și a scris 14 epistole, care sunt incluse în Biblie. Sfântul Pavel a fost decapitat în anul 67, la ordinul împăratului Nero.

Citește și: Ce nu este bine să faci la sărbătoarea de pe 29 iunie. Sfinții Petru și Pavel, primiți cu iubire de către credincioși

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt pomeniți de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 29 iunie. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători ale verii și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri. Cu ocazia praznicului, credincioșii obișnuiesc să meargă la slujbă cu pachețele, pe care le oferă ulterior persoanelor nevoiașe.

În ziua cinstirii celor doi apostoli, se poate lucra aproape orice, însă nu este permis torsul, deoarece se crede că „se întorc colacii de la morți”. Conform tradiției, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua de Sânpetru, pentru a nu-i supăra pe cei trecuți la odihnă.

În această zi, nu se scutură merii, deoarece se consideră că ogoarele nu vor fi protejate de grindină. De asemenea, nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu arme de foc, pentru ca animalele sălbatice să nu fure vitele din gospodării.

În tradiția populară, Sfântul Petru este cunoscut drept patronul agriculturii, iar gospodarii care vor să se bucure de roade bogate trebuie să calce usturoiul și ceapa în ziua lui. Se spune că, începând cu această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă.