Silviu Predoiu, fost şef adjunct al SIE: „Unii lideri politici s-au folosit de pretextul crizei pentru a-şi consolida puterea”

Silviu Predoiu, acum consultant, susţine că, prin demersul lor, analiştii occidentali vor să înţeleagă cât de utile, cât de oportune, cât de justificate şi de corecte au fost aceste măsuri şi dacă nu cumva în spatele lor s-au ascuns şi alte interese. Pe lista analiştilor se regăsesc lideri din Rusia, China, Filipine, Turcia, Israel şi Ungaria, care au folosit premeditat actualul context pentru a-şi consolida puterea.

„Pentru mai bine de trei luni atenţia celor mai mulţi dintre noi a fost monopolizată de criza , multe din temele care anterior declanşării acesteia ne umpleau agenda zilnică fiind, cel puţin temporar, abandonate. Toţi am urmărit evoluţia bolii, am încercat să înţelegem care sunt simptomele definitorii ale acesteia, am căutat informaţii despre remedii, am tresărit speriaţi la anunţul zilnic al bilanţului victimelor de la noi şi de aiurea, ne-am bucurat (poate exagerat şi prea timpuriu) când lucrurile au început să pară că merg spre mai bine.

În tot acest timp, chiar dacă unii au mai „înţepat” autorităţile, căci, nu-i aşa, cineva trebuie să vină şi cu critica constructivă, cei mai mulţi dintre noi, dincolo de bombăneală curentă, normală, aproape din fişa postului de cetăţean, am respectat dispoziţiile acestora. Le-am respectat atunci când le-am înţeles dar şi atunci când nu le-am înţeles, căci toţi am avut nevoie să credem în cei ce ne conduc în asemenea momente, să ne convingem că au un plan şi, uneori în ciuda evidenţelor, că ştiu ce au de făcut.

Aşa lucrează frica, în faţa ameninţărilor mortale vrem, ne impunem să avem încredere în cei din frunte, chiar dacă în sinea noastră ştim că, în mod evident, unii dintre ei ar putea lua lecţii de coerenţă logică de la alde Garcea şi de elocvenţă de la Gică Hagi.

Alte articole

Concedieri masive la Facebook şi Instagram. 8.000 de angajaţi au primit vestea printr-un „memo” de la Meta

Mihai Șora, foarte activ pe Facebook deși a murit în urmă cu trei ani. Persoana care îi administrează contul riscă să răspundă penal: „Falsul informatic se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani”

Asta a fost. Acum, pe măsură ce situaţia se normalizează, pardon, se relaxează, iată că vine şi bilanţul. De data aceasta lucid, scuturat de frică, aşezat, ba chiar cu o tentă uşor părtinitoare şi revanşardă. Nu a ajuns încă la noi dar în alte părţi a început.

Parcurgând lucrări recente din reviste de specialitate constatăm că analişti occidentali, acum însă unii serioşi, au trecut la evaluarea, punct cu punct, a acţiunilor autorităţilor din diferite state în faţa ameninţării, căutând să înţeleagă cât de utile, cât de oportune, cât de justificate şi de corecte au fost acestea, dacă nu cumva în spatele lor s-au ascuns şi alte interese.

Ni s-a spus repetat că ideograma chineză care desemnează criza este rezultanta asocierii a două ideograme: WEI (primejdie) şi JI (oportunitate). Iar apoi am tot fost invitaţi să căutăm oportunitatea din această criză. Da, este corect căci aparent paradoxal, ascunse printre ameninţări, în asemenea momente există multiple oportunităţi ce aşteaptă să fie identificate şi valorificate, acoperind domenii diverse, de la economic la politic, trecând prin relaţii externe, coeziune socială, etc. şi având, de asemenea, finalităţi diferite – de la , la şi până la cel naţional.

La acest exerciţiu, de identificare şi valorificare a oportunităţilor, se pare că unii au fost mai abili şi mai rapizi decât alţii pentru că s-a constatat că, surpriză, nu în puţine cazuri, prin măsuri arbitrare, unii lideri politici ai momentului s-au folosit de pretextul crizei pentru a-şi consolida puterea şi pentru a compromite, prin atacuri şi acuze repetate, forţele opoziţiei. Trăsăturile de autoritarism din personalitatea acestora au devenit mult mai vizibile după luna februarie a acestui an. De fapt ele au existat acolo tot timpul dar erau , cel puţin de unii dintre ei, cu relativă şi aparentă timiditate, mai mult sau mai puţin ascunse sub o lungă listă de justificări. A fost nevoie ca , şi să o ceară pentru a renunţa la mască, arătând-şi adevăratele ambiţii.

Analizele în curs atrag atenţia asupra uşurinţei cu care autorităţile din mai multe ţări au dispus măsuri de limitare drastică a drepturilor de liberă circulaţie şi de liberă exprimare. Se insistă asupra diferenţei dintre recomandări ferme, convingător argumentate (aşa cum au procedat, în opinia analiştilor, liderii ce înţeleg cu adevărat valorile democratice) şi restricţii şi sancţiuni severe ce amintesc de regimurile dictatoriale.

Se subliniază gravitatea deciziilor transpuse în prevederi legale ce, în numele combaterii , au transformat autorităţile în arbitrul unic, cu drept de veto, al corectitudinii şi utilităţii vectorilor de presă şi social-media.

Sunt contestate dur de către analişti specializaţi măsurile adoptate de o serie de state în sensul folosirii pe scară largă a unor instrumente avansate de monitorizare tehnică a mobilităţii populaţiei proprii în scopul ameninţării actuale, subliniind că este puţin probabil ca utilizarea lor să înceteze odată cu dispariţia virusului.

Evaluările sunt în curs iar cel mai frecvent, ca exemple de acţiuni ale unor politicieni ce au folosit actualul context în mod premeditat şi în dictatorială, pentru a-şi consolida puterea, sunt citate deocamdată cele ale liderilor din Rusia, China, Filipine, Turcia, Israel şi Ungaria. Lista rămâne însă deschisă…”, este textul publicat de Silviu Predoiu.