Tudor Ciuhodaru, unul dintre cei mai cunoscuți medici din România, a vorbit, recent, despre virusul Nipah, care face ravagii în India. Acesta a atras atenția asupra riscurilor, dar și asupra situațiilor în care oamenii nu ar trebui să amâne controlul medical.
„Consultați un medic dacă prezentați simptome (chiar nespecifice) precum febra însoțită de manifestări respiratorii sau neurologice după întoarcerea din zonele endemice și asigurați-vă că menționați istoricul recent al călătoriilor”, a spus medicul.
Mai multe state din Asia au decis să înăsprească verificările în aeroportui, după apariția focarului din India. Conform medicului, Thailanda, Indonezia, Nepal și Malaezia au înăsprit în aceste zile controalele pe aeroporturi.
Cu toate că boala poate fi severă, medicul Tudor Ciuhodaru spune că riscul pentru majoritatea oamenilor este unul scăzut, mai ales dacă sunt respectate precauțiile standard, în special în rândul călătorilor.
Totodată, acesta a explicat și ce este virusul Nipah, cum se transmite și cum se manifestă.
Nipah este încadrat ca agent patogen de nivel de biosecuritate 4, adică în cea mai înaltă categorie, alături de cei mai periculoși agenți patogeni. Este considerat un virus cu potențial ridicat, inclusiv prin severitatea formelor pe care le poate produce.
Medicul precizează că este un virus extrem de letal, iar mortalitatea estimată este ridicată, în intervalul 40%–75%.
Virusul a fost raportat pentru prima dată în 1998, în satul Kampung Sungai Nipah din Malaezia. Atunci, focarul apărut în rândul crescătorilor de porci din Malaezia și Singapore ar fi dus la peste 100 de decese umane și la sacrificarea a aproape 900.000 de porci.
În prezent, focare sunt semnalate aproape anual în Asia, de obicei în Bangladesh și India, dar și în alte țări din Asia de Sud și de Sud-Est. Un factor major menționat de medic este interacțiunea crescută dintre rezerva sălbatică, în special liliecii de fructe din genul Pteropus, și animalele crescute intensiv, precum porci, vaci sau capre.
Potrivit medicului, sunt trei căi de transmitere la om:
Medicul a atras atenția și asupra unei situații descrise ca fiind frecventă în anumite zone: consumul de suc proaspăt de curmal, cunoscut ca suc de Khejuri, care poate fi contaminat cu fecale, urină sau salivă de la lilieci de fructe infectați. Este menționat și faptul că virusul poate supraviețui zile întregi în soluții bogate în zahăr, cum ar fi pulpa de fructe. Sezonul în care s-ar înregistra cele mai multe cazuri, în contextul colectării sevei de curmal, este decembrie–martie.