Sindicaliştii din Ministerul de Finanţe, nemulţumiţi de noua modificare a Codului Administrativ

Sindicatului Naţional din Finanţe Publice SindFISC a transmis, vineri, un comunicat de presă în care exprimă nemulţumirea angajaţior cu privire la noua odificare a Codului Administrativ.

”Pe fondul ultimelor evoluţii privind modificările făcute de Guvern la forma iniţială a Codului Administrativ, prin eliminarea prevederilor referitoare la acordarea statutului special pentru funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi ai instituţiilor subordonate, Sindicatul Naţional Finanţe Publice SindFISC, organizaţie sindicală naţională specializată în reprezentarea intereselor profesionale ale angajaţilor sistemului instituţional al MFP, îşi exprimă public nemulţumirea pentru modul în care un act normativ negociat, asumat şi aprobat în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, a fost modificat pe motiv de ”eroare de formulare”, conform declaraţiilor oficiale ale Purtătorului de cuvânt. În acest context, SindFISC precizează că nu renunţă la demersurile de determinare a decidenţilor abilitaţi să demareze procedurile de elaborare a Statutului Finanţistului şi la prevederea referitoare la posibilitatea de a beneficia de statute speciale a structurilor MFP şi a unităţilor subordonate”, au transmis sindicaliştii.

Potrivit acestora, Statutul Finanţistului este necesar activitatăţii desfăşurate de angajaţii sistemului, întrucât activitatea desfăşurată de o parte din funcţionari presupune asumarea unor obligaţii specifice, suplimentar celor prevăzute în Statutul funcţionarului public şi a legislaţiei conexe, precum: disponibilitate la timp de lucru prelungit, la deplasări frecvente în interiorul ariei normale de competenţă teritorială dar şi în afara acesteia, ralierea funcţionarilor la valorile şi politicile fiscale promovate de stat.

”În plus, conform art 41, alin (3) din Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public «măsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii publici cu atribuţii de control şi inspecţie, executare silită a creanţelor bugetare şi pentru alte categorii de funcţionari publici care desfăşoară activităţi cu grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea ANFP sau de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul ANFP…», pot fi prevăzute în astfel de statute speciale”, au mai transmis sindicaliştii.

Alte articole

Peste 30.000 de noi locuri de muncă și investiții de peste 4 miliarde de euro prin ajutoarele de stat acordate în 2025

Statul goleşte cardurile românilor în martie 2026, anunţul oficial de la Ministerul Finanţelor DOCUMENT

Aceştia susţin că ”modificările aduse iniţial proiectului de Cod Administrativ şi declaraţiile repetate a unor oficiali pe această temă, au fost de natură să inducă în rândul funcţionarilor instituţiei, un nivel ridicat de aşteptări cu privire la legiferarea reglementărilor expuse mai sus, iar renunţarea la aceste prevederi este de natură să creeze o stare de nemulţumire în rândul  angajaţilor sistemului instituţional MFP, fenomen ce poate genera o demobilizare a personalului în realizarea sarcinilor de serviciu, cu posibile consecinţe negative asupra colectării impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat”.

Codul Administrativ, adoptat săptămâna trecută prin ordonanţă de urgenţă, a fost modificat în şedinţa de Guvern de miercuri, una dintre prevederi vizând folosirea limbii minorităţilor naţionale în administraţie.

O altă modificare vizează eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcţionari publici. „Dintr-o eroare de formulare se înţelegea că funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice ar putea avea statut special”, a spus Barbu.

Nelu Barbu a precizat că în actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective.

„Se menţine acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul. Se înlocuieşte sintagma «în forma bilingv» cu sintagma «în limba română şi în limba minorităţilor naţionale», pentru o mai multă claritate”, a arătat Nelu Barbu.

De asemenea, a fost clarificat statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.