Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat marţi că pe fondul legii salarizării şi al transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat există între 30.000 şi 50.000 de bugetari care au pierdut din venituri începând din 1 ianuarie, iar mai mult de jumătate dintre salariaţii din mediul privat nu au obţinut creşterea brutului de la angajator şi au un venit net mai mic.
Dumitru Costin a spune că nimeni nu poate răspunde acum cu precizie câţi angajaţi au pierdut din venitul net, pentru că în sectorul bugetar nu toţi salariaţii şi-au încasat salariile pe luna ianuarie pentru a face o comparaţie cu cele din luna decembrie.
Liviu Dragnea: Pentru 97% dintre angajaţii de la Parlament salariile cresc
"Impactul real va fi clar în baza unor analize care vor fi finalizate undeva la jumătatea lunii martie, dar acum ştim că între 30.000 şi 50.000 de bugetari vor fi afectaţi", a afirmat Dumitru Costin, potrivit news.ro.
Liderul BNS a explicat că există trei acte normative care au dus la reducerea veniturilor nete, respectiv Legea 153 (legea salarizării pentru personalul bugetar), Ordonanţa 79, care vizează modificări la Codul fiscal şi Ordonanţa 82, care prevede renegocieri între angajator şi angajat privind salariul brut, ultimele două afectând toată piaţa muncii.
"Legea 153 a venit de la bun început cu o anumită filozofie, cunoscută, aceea de a rescrie în totalitate grilele de salarizare din sectorul public, salariile care nu se încadrează în grilă fiind reduse automat. De asemenea, limita sporurilor pe ordonatorul de credit este de maximul 30 la sută. Un alt motiv care generează nemulţumiri este dat de nivelul de pregătire profesională a persoanelor responsabile cu reîncadrarea în noua grilă de salarizare, pentru că nu toţi au înţeles corect modelul de reîncadrare pe Legea 153. Unii poate au aplicat cu rea intenţie legea...", a spus Costin.
Salarii mai mici în 2018. Cine sunt bugetarii care vor pierde sume consistente anul acesta
Acesta a adăugat că pentru întreaga piaţă a muncii, Ordonanţa 79 prevede taxe şi impozite mărite, care au fost trecute la angajat.
"Dacă le cumulăm, suma taxelor şi impozitelor pe venit e de 45 la sută la venitul brut, pe când anul trecut era 32,05. Cu alte cuvinte, a crescut fiscalitatea pe muncă", a spus Costin.
Referitor la Ordonanţa 82, prin care angajatorii trebuie să renegocieze cu angajaţii salariile brute, liderul BNS spune că "este o cârpeală" care nu a fost discutată cu sindicatele.
"În momentul de faţă, dacă ne referim la sectorul privat, mai mult de jumătate dintre angajaţi au venitul net redus, pentru că nu le-au fost crescute salariile brute. Unii angajatori au venit cu soluţii de compensare, cum ar fi tichete de masă sau prime, dar salariul brut a rămas nemodificat", a spus Costin.
BNS pregăteşte în acest moment "un demers de natură juridică", pentru a acţiona în instanţă angajatorii "care au abuzat de neştiinţa angajaţilor, de prevederile abuzive ale Ordonanţei 79" şi va deschide procese colective, prin care îşi va reprezenta membrii de sindicate afiliate.
La rândul său, liderul SNFP, Sebastian Oprescu, a declarat că 22.000 de funcţionari au salarii mai mici din ianuarie, cele mai mari pierderi - în medie 40% din salarii - fiind pentru angajaţii Ministerului de Externe.
"Creşterile salariale decise de Guvern nu acoperă majorarea taxelor trecute la angajaţi. Pierderile cele mai mari sunt în administraţie. În momentul de faţă nu avem o situaţie definitivă a angajaţilor care au pierdut din salariul net, dar estimăm că sunt 22.000 de funcţionari în această situaţie. La Ministerul de Externe sunt cele mai mari pierderi de venituri, în medie de 40 la sută. La celelalte ministere, pierderile sunt între 10 şi 30 la sută din net. Dacă ne referim la creşteri, trebuie să menţionăm că în mediul public cea mai mare creştere de net este de 2,5 la sută. În mediul privat, cei care nu au actele adiţionale încheiate au pierdut 22,5 la sută din net", a declarat Oprescu.
Conform sursei citate, SNFP pregăteşte proteste de stradă, mergându-se până la greva generală.
"Încă suntem în evaluarea situaţiei juridice, evaluarea pierderilor, dar avem în vedere acţiuni care merg de la ieşiri în stradă la greva generală", a spus Oprescu.
facebook
twitter
