Sindicatele ameninţă cu „grevă generală” şi cer întâlnire de urgenţă cu premierul Bolojan pentru a negocia măsurile de austeritate

Cele cinci mari confederaţii sindicale din România reclamă că au fost „eliminate de la consultarea reală” pe tema măsurilor de austeritate adoptate de Guvern şi solicită premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgenţă, în cursul zilei de luni. „Nu noi, salariaţii, nu noi, organizaţiile sindicale ne facem vinovaţi de situaţia dezastruoasă în care se află bugetul Românei”, transmit sindicaliştii, anunţând proteste şi chiar grevă generală dacă „nu se ajunge la un numitor comun” privind măsurile anunţate.

„Toate cele cinci confederaţii am hotărât să avem o singură voce, să avem acţiune comună în ceea ce priveşte procedura prin care am fost eliminaţi de la consultarea reală şi transparenţa cu privire la adoptarea acestor acte normative. Prin urmare, am semnat împreună, toate cele cinci confederaţii o scrisoare către premierul Bolojan căruia i-am cerut întrunirea de urgenţă cu cele cinci confederaţii sindicale, pe tema măsurilor de austeritate, în cursul zilei de astăzi, până la adoptarea actului normativ în cauză”, a declarat vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Mircea Burlacu.

CONCEDIERI 2025. Ilie Bolojan, furios după ce a aflat că bugetarii disponibilizaţi doar s-au mutat pe alt stat de plată

Acesta precizează că, în cazul în care premierul refuză discuţiile cu sindicatele, acestea se vor adresa preşedintelui Nicuşor Dan, căruia îi vor cere să fie mediator.

Alte articole

Taxe şi impozite majorate pentru toţi românii. Premierul Bolojan anunţă apocalipsa financiară pentru bugetul fiecăruia. De unde se taie masiv şi unde cresc dările

Ion Cristoiu: Încă o dovadă că Ilie Bolojan e un contabil mărunt și nu un politician: Privatizarea dreptului de a fi Liberal

„Dacă constatăm că în cursul zilei de astăzi nu primim o astfel de invitaţie, mâine de dimineaţă, la prima oră, va pleca o solicitare către preşedintele Nicuşor Dan pentru a-şi exercita dreptul constituţional la mediere astfel încât să medieze conflictul dintre confederaţiile sindicale şi Guvernul României”, mai spune Burlacu, în numele celor conci mari federaţii sindicale.

Reprezentantul sindicatelor atrage atenţia că nu salariaţii sunt responsabili pentru situaţia bugetară a ţării şi subliniază că măsurile de austeritate trebuie suportate, proporţional, de fiecare, „în măsura în care se face vinovat de această situaţie”.

„Am concluzionat împreună că nu noi, salariaţii, nu noi, organizaţiile sindicale ne facem vinovaţi de situaţia dezastruoasă în care se află bugetul Românei. Suntem dispuşi la orice discuţie, la negocieri, la stabilirea unui plan de măsuri la care să contribuim cu toţii, evident, fiecare proporţional, în măsura în care se face vinovat de această situaţie. Cu alte cuvinte, ne pregătim de proteste în situaţia în care nu vom ajunge la un numitor comun şi  nu excludem iniţierea procedurilor privind greva generală începând din toamnă”, adaugă vicepreşedintele BNS, Mircea Burlacu.

Sindicatul din Institutul Naţional de Statistică Bucureşti, scrisoare deschisă către premierul Bolojan: INS riscă să intre într-o stare de colaps funcţional, cu efecte grave şi greu de cuantificat

Sindicatul din Institutul Naţional de Statistică Bucureşti a transmis luni o scrisoare deschisă către premierul Ilie Bolojan în care arată că instituţia riscă să intre într-o stare de colaps funcţional, cu efecte grave şi greu de cuantificat asupra capacităţii statului de a formula politici publice bazate pe date şi de a răspunde eficient provocărilor socio-economice.

”Domnule Prim-ministru Ilie Bolojan, În ultimele zile, aţi făcut o serie de declaraţii radicale privind reforma administraţiei publice şi eficientizarea aparatului bugetar. Este apreciabilă intenţia de a optimiza funcţionarea statului, însă în condiţiile în care măsurile sunt aplicate specific, localizate în detaliu, raţional şi în spiritul echităţii. Aţi afirmat că „se poate lucra cel puţin la fel de bine cu mai puţini oameni” în administraţia publică. Corect, dar nu şi în instituţiile vitale, subdimensionate şi neatractive salarial, unde cei rămaşi se luptă să îşi îndeplinească volumul uriaş de atribuţii”, spune sindicatul în scrisoarea deschisă.

Sindicaliştii arată că au remarcat necesitatea stringentă de a numi cinci vicepremieri şi se întreabă ”când va iniţia şi o reducere a numărului de demnitari, în special a secretarilor şi subsecretarilor de stat, alături de beneficiile şi privilegiile aferente acestor funcţii”. ”Aţi sugerat că persoanele care vor fi disponibilizate din sectorul bugetar ar trebui să se îndrepte către economia activă, către sectorul privat şi vă întrebăm: Nu ar trebui ca primele care să se reorienteze profesional să fie persoanele numite politic? Dar ocupanţii de funcţii fără competenţe, „arzătorii” de etape care nu au luat niciodată în calcul noţiunea de debutant? Dar cei care ocupă sinecuri menţinute din raţiuni partinice? ”, spune sindicatul INS în scrisoare.

Sindicaliştii se referă şi la declaraţia premierului privind necesitatea urgentă a atragerii fondurilor europene prin PNRR.

”În acest sens, vă rugăm să precizaţi când veţi adopta reformele esenţiale privind pensiile speciale şi numirile politice din companiile energetice de stat, pentru a evita pierderea celor 700 de milioane de euro din PNRR? Aţi vorbit despre performanţă ca element esenţial în salarizarea angajaţilor din administraţie, însă nu ne spuneţi şi câţi dintre demnitarii numiţi politic au dovedit performanţă reală? Câţi au contribuit cu adevărat la funcţionarea eficientă a instituţiilor? Câţi au plătit pentru nedreptăţile pe care le-au facut? În spiritul echităţii, dorim să ştim când va fi redus, spre exemplu, numărul de parlamentari la 300? Când vor fi eliminate privilegiile acestora? Când va fi redusă sau eliminată subvenţia acordată partidelor politice şi decontările generoase ale campaniilor electorale? Când se va colecta TVA-ul real şi vor dispărea amnistiile fiscale?”, se menţionează în scrisoarea deschisă.

”Nouă, profesioniştilor din Institutul Naţional de Statistică, ni se cere să fim solidari, să muncim mai mult pentru mai puţin, acceptând reduceri salariale de cel puţin 10%, în condiţiile în care se anunţă majorări de taxe şi impozite. Este corect ca tot noi să ducem, din nou, povara austerităţii? De ce nu ne prezentaţi, concret, zonele unde s-au risipit bani şi care au generat deficitul bugetar la care s-a ajuns? Vă cerem să ne explicaţi cum reforma pe care o propuneţi este una justă, echilibrată şi aplicată tuturor, nu doar celor care muncesc onest şi competent în structurile sale.

,

Bolojan, despre proteste: Am tot respectul pentru colegii care lucrează în sectorul public, dar orice s-ar spune, în aceşti ani, în multe zone s-a sărit peste cal

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre protestele anunţate, în urma măsurilor de reducere a cheltuielilor, că are tot respectul pentru colegii care lucrează în sectorul public, dar orice s-ar spune, în aceşti ani, în multe zone s-a sărit peste cal, atât din punct de vedere al inventării unor sporuri, stimulente dar şi din punct de vedere al extinderii numărului de angajaţi.

Ilie Bolojan a fost întrebat despre protestele anunţate în mai multe sectoare, în urma măsurilor fiscal.  ”Pe bună dreptate, niciun cetăţean, indiferent că lucrează în sectorul public sau privat, nu poate fi liniştit atunci când se anunţă lucruri care pot afecta nivelul câştigurilor şi siguranţa locului de muncă şi aşa mai departe. Deci această nelinişte este pe bună dreptate, dar trebuie să înţelegem câteva lucruri. Am tot respectul pentru colegii care lucrează în sectorul public, dar, orice s-ar spune, în aceşti ani, în multe zone s-a sărit peste cal, atât din punct de vedere al inventării unor sporuri, a unor stimulente, a unor drepturi, dar şi din punct de vedere al extinderii numărului de angajaţi. Şi s-a dovedit că se poate lucra cel puţin la fel de bine cu mai puţini oameni, şi cred că una din marele noastre probleme, pe care o avem poate cea mai mare, este faptul că avem foarte puţini oameni raportat la populaţia activă, cei mai puţini din Europa, noi şi Italia suntem pe ultimele locuri care sunt în economia activă, în economia reală”, a spus Bolojan.

Şeful Executivului a menţionat că astăzi există o cerere din partea economiei private, pentru că nu au angajaţi, pur şi simplu, este o crize a locurilor de muncă în aproape toate marele oraşe.

”E adevărat că, cu cât te îndepărtezi de un mare oraş, nu mai este cererea de forţă de muncă atât de mare, nu sunt atâtea oportunităţi, dar nu putem nega aceas

Sondaj INS: Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024

În 2024, numărul persoanelor aflate în sărăcie în România a scăzut la 3,5 milioane, cu 9,4% mai puține față de 2023, potrivit INS. Deși datele arată o îmbunătățire generală, sărăcia afectează în continuare mai ales copiii, tinerii și femeile, iar transferurile sociale, precum pensiile și ajutoarele, au avut un impact decisiv în reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.

Numărul persoanelor sărace a ajuns în 2024 la 3,5 milioane, în scădere cu peste 9% față de 2023, arată datele publicat luni de INS.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19,0%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19,0% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

„Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar
într-o proporţie mai redusă, de 43,6%”, arată INS.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de
elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Ion Cristoiu: Încă o dovadă că Ilie Bolojan e un contabil mărunt și nu un politician: Privatizarea dreptului de a fi Liberal

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3.266.000 persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbaţi (47,1%.)

În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,0%).