Sistemul Garanție-Returnare rămâne doar un vis frumos în satele din România, la aproape un an de la implementare. Bătrânii de la țară nu se pot deplasa, așa că nu-și primesc garanția înapoi

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost lansat la finalul anului trecut și este administrat de RetuRO. Sistemul facilitează reciclarea ambalajelor din plastic, sticlă sau metal, cu volume cuprinse între 1 și 3 litri, iar statul susține acest proces prin returnarea celor 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclat.

Astfel, ori de câte ori un cetățean cumpără un produs în ambalajele reciclabile, plătește în plus o garanție de 50 de bani la prețul acestuia. După ce produsul a fost consumat, ambalajul poate fi returnat la aparatele de reciclare SGR amenajate în magazine, unde își primește garanția înapoi, sun formă de tichet.

Citește și: Problemele legate de Sistemul Garanție-Returnare (SGR), reclamate de români direct pe WhatsApp. Ministrul Mediului se laudă cu un nou serviciu revoluționar

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul se bucură de un mare succes, milioane de ambalaje fiind reciclate anul acesta, dar sistemul este încă departe de perfecțiune. Se pare că România trebuie să mai aștepte până când vom ajunge la un procent de reciclare cât mai apropiat de 100%.

Alte articole

Frigiderele, mașinile de spălat și telefoanele nu vor mai trebui înlocuite imediat după ce se defectează. Ce drepturi au consumatorii din România în baza noilor reguli europene

Noi reguli în magazine. Ce trebuie să știe toți clienții înainte să cumpere ceva, obligații noi pentru vânzători

În zonele urbane au fost instalate mai multe aparate de reciclare, în special la supermarketuri, însă în mediul rural lucrurile se mișcă mult mai greu. Magazinele din satele din România nu au aparate de reciclat ambalaje.

Locuitorii satelor, care reprezintă aproape 50% din populația din România, fie sunt nevoiți să care ambalajele zeci de kilometri până la cele mai apropiate supermarketuri, fie nu au unde să le returneze pentru că au o mobilitate mai dificilă către orașe. Cei mai greu încercați sunt bătrânii, care nu dețin autoturisme personale și nu pot căra amblajele cu transportul în comun pentru a le recicla, scrie dcnews.ro.

Citește și: Fechet, despre românii care caută PET-uri în gunoaie: Între 5.000 şi 6.000 de români pun o pâine pe masă datorită sistemului de garanţie-returnare. E greşit să amendezi un om care ia PET-ul dintr-un coş de gunoi