Situație dezastruoasă după ce datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. Adrian Negrescu: „Dobânzile pe care România le plătește în prezent sunt cele mai mari din Europa”

Datoria publică a României a depășit, la finalul lui aprilie 2026, pragul de 60% din Produsul Intern Brut prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Într-un an, împrumuturile statului au crescut cu 158,3 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu aproximativ 434 de milioane de lei pe zi, conform datelor Ministerului Finanțelor.

La 30 aprilie 2026, datoria guvernamentală a ajuns la 1.171,6 miliarde de lei. Raportat la PIB, aceasta a trecut pentru prima dată peste nivelul de referință de 60% stabilit la nivel european.

Comparativ cu 30 aprilie 2025, datoria a crescut cu 158,3 miliarde de lei. Ritmul mediu al majorării a fost de aproape 18 milioane de lei pe oră, peste 300.000 de lei pe minut și aproximativ 5.000 de lei pe secundă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă în 2026! România a depăşit pragul de 60% din PIB la datoria publică

Alte articole

Viața în România este cea mai ieftină din UE, dar românii abia își permit coșul zilnic. Adrian Negrescu: Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine

Titluri de stat FIDELIS în benzinării şi la supermarket şi amnistie fiscală. Cum ar putea statul să scoată bani din economia subterană, analiză Frames

Estimările Comisiei Europene indică o continuare a trendului ascendent, iar datoria publică ar urma să ajungă la 61,6% din PIB la sfârșitul acestui an și la 63,4% din PIB în 2027.

Evoluția are loc în contextul procedurii de deficit excesiv declanșate de Uniunea Europeană împotriva României. Autoritățile române și-au asumat, prin Planul Național Bugetar Structural pentru perioada 2025-2031, reducerea deficitului bugetar și temperarea ritmului de creștere a îndatorării publice.

Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că cea mai mare parte a veniturilor obținute din taxe și impozite este folosită pentru plata cheltuielilor sociale, în timp ce statul continuă să se împrumute pentru finanțarea serviciilor publice, a investițiilor și a funcționării instituțiilor.

„Situația bugetară este următoarea: din totalul încasărilor din taxe și impozite, 90% sunt destinate plății salariilor, pensiilor și altor cheltuieli sociale, iar restul de 10% acoperă dobânzile la creditele contractate. În aceste condiții, statul este obligat să se împrumute anual cu echivalentul a peste 50 de miliarde de euro pentru a putea susține cheltuielile din sănătate, educație, funcționarea instituțiilor și investiții.

Acest nivel ridicat al împrumuturilor a condus la o datorie publică ce depășește 60% din PIB, adâncind și mai mult problema. Soluția constă în reducerea dependenței de împrumuturi, prin scăderea cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare, ceea ce presupune combaterea evaziunii fiscale pentru a colecta mai multe venituri la buget, permițând astfel achitarea datoriilor și reducerea ponderii acestora în PIB.

Creșterea veniturilor bugetare poate fi realizată în prezent doar prin două căi: fie prin extinderea numărului de contribuabili la sistemul public de taxe, fie prin reforma sistemului fiscal, atât pentru angajați, cât și pentru companii, astfel încât să se optimizeze încasările și să se stimuleze activitatea economică.

Aceste două opțiuni sunt soluțiile oferite de economie, iar alegerea între ele rămâne o decizie politică, care va stabili direcția în care ne îndreptăm”, a precizat analistul economic.

Adrian Negrescu susține că nivelul dobânzilor plătite de statul român reflectă îngrijorarea creditorilor cu privire la evoluția finanțelor publice, arătând că România suportă costuri de finanțare mai mari decât unele state din regiune care nici măcar nu sunt membre ale UE.

„Dobânzile pe care România le plătește în prezent sunt cele mai mari din Europa, depășindu-le chiar pe cele ale Serbiei și Albaniei, țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care se află în aceeași regiune. Acest lucru, chiar dacă nu suntem în categoria de țară cu rating nesigur, arată că am ajuns atât de îndatorați încât creditorii nu au încredere în ceea ce se întâmplă la București și se tem că nu își vor primi banii la timp.

Din această cauză, ei măresc prima de risc, adică scumpesc împrumuturile acordate României, de teamă că țara s-ar putea bloca financiar și să nu își mai poată achita obligațiile. Deși un astfel de scenariu nu se va produce, pentru că există plasa de salvare oferită de Fondul Monetar Internațional, perspectiva acestor dobânzi ridicate, care ne plasează pe primul loc în Europa la acest capitol, reflectă îngrijorarea investitorilor, vizibilă cel mai clar în costurile împrumuturilor pe piețele internaționale”, a relatat Negrescu.

Analistul a mai arătat că evoluția pieței valutare și interesul investitorilor pentru activele românești sunt influențate de situația economică și politică, dar și de ritmul absorbției fondurilor europene.

„Pe lângă dobânzi, piața valutară este puternic afectată de situația politică și economică actuală, de ritmul în care intră sau nu banii europeni, de percepția investitorilor față de România și de fluxurile de capital. Analizând datele Băncii Naționale, observăm că investițiile străine directe au scăzut cu 25% în primele 5 luni, că există retrageri de capital din țară și că interesul pentru titlurile de stat românești se diminuează.

Citește și : Eurostat: România, pe locul al treilea în UE la creșterea anuală a prețurilor la carburanți

Toate acestea sunt consecințe directe ale crizei politice și ale lipsei de decizii și responsabilitate la nivelul autorităților, care sunt sancționate pe bună dreptate de investitori. În acest context, întrebarea legitimă este: de ce să împrumuți România, o țară care nu are un guvern capabil să ia decizii, când poți împrumuta Bulgaria sau altă țară cu un risc mai mic și cu o mai mare siguranță că banii vor fi returnați?”, a explicat Adrian Negrescu.