Exit-poll-urile de la alegerile prezidenţiale din România sugerează că centristul pro-occidental Nicuşor Dan este pe cale să obţină o victorie surprinzătoare în faţa populistului de dreapta George Simion, scrie Sky News.
Simion şi rivalul său – care este primarul Bucureştiului – s-au confruntat în al doilea tur de scrutin. Sondajele la ieşirea de la urne îl arătau pe Dan puternic în frunte, cu 54,9%, iar pe Simion cu 45,1%.
Votul a început la ora 7 dimineaţa (5 dimineaţa, ora Regatului Unit) şi s-a încheiat la ora 21:00 (19:00, ora Regatului Unit). Ultimele alegeri din România au fost anulate în urmă cu şase luni, după ce cea mai înaltă instanţă din ţară a decis că principalul candidat, naţionalistul Călin Georgescu, ar trebui să fie descalificat din cauza acuzaţiilor de interferenţă electorală din partea Rusiei.
În primul tur, la începutul acestei luni, Simion, în vârstă de 38 de ani, fondator al partidului de dreapta Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), a obţinut 40,96% din voturi – cu aproape 20 de puncte mai mult decât Dan, aflat pe locul al doilea, menţionează Sky News.
La Repubblica – Alegeri în România, sondaje la ieşirea de la urne: pro-europeanul Dan conduce cu 55%. Simion contestă deja rezultatul votului
Primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, ar fi pe cale să câştige turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, potrivit a două sondaje la ieşirea de la urne, într-un rezultat care, dacă se confirmă, ar contrazice sondajele din ajun şi ar trebui să liniştească aliaţii occidentali ai Bucureştiului în ceea ce priveşte sprijinul acordat Ucrainei şi integrarea în UE, scrie La Repubblica, articolul fiind în deschiderea site-ului ziarului italian.
Rezultatele oficiale sunt aşteptate mai târziu, dar ar trebui să sosească în cursul serii. Urnele s-au închis la ora 21, după care va începe numărarea voturilor.
Dan a vorbit imediat după difuzarea exit poll-urilor. „Acest vot demonstrează că românii vor dialog, nu ură. Societatea noastră a dat dovadă de o forţă impresionantă”, a spus el. Apoi a continuat, avertizând cetăţenii: „Urmează vremuri economice dificile”.
Dar adversarul său, Simion, a contestat imediat datele sondajelor la ieşirea de la urne, susţinând că, potrivit estimărilor sale, are cu 400.000 de voturi mai mult.
În primul tur, liderul partidului naţionalist AUR a obţinut 40,9%, faţă de puţin peste 20% pentru Dan. Dar sondajele au indicat o cursă foarte strânsă în acest al doilea tur: Simion ar fi în avantaj cu 52%, dar în uşoară scădere faţă de aprilie, Nicuşor Dan având 48%, dar în puternică ascensiune în ultimele zile.
Votul de astăzi vine după ce, în decembrie anul trecut, Curtea Constituţională a anulat alegerile în urma acuzaţiilor de interferenţă rusă şi a unei campanii masive pe reţelele sociale în favoarea lui Georgescu, câştigătorul alegerilor din noiembrie, căruia i s-a interzis să candideze din nou, menţionează La Repubblica.
Cotidianul italian face şi un scurt portret al celor doi candidaţi. Cine este George Simion? Fan al preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, şi fost huligan, este cunoscut pentru discursurile sale aprinse, dar şi pentru obiceiul de a purta adesea o şapcă cu sloganul preşedintelui american „Make America Great Again”. În vârstă de 38 de ani, el a denunţat în repetate rânduri fraude electorale, calificând decizia Curţii Constituţionale române de a anula alegerile şi excluderea ulterioară a lui Georgescu drept o „lovitură de stat”. Ca dovadă a loialităţii sale faţă de Georgescu – care s-a prezentat la urne alături de Simion în primul tur – el a refuzat chiar să participe la dezbaterile televizate. Deşi se descrie ca fiind „mai moderat” decât Georgescu, el împărtăşeşte aversiunea acestuia faţă de cei pe care îi numeşte „birocraţii nealeşi de la Bruxelles”.
Cine este Nicuşor Dan? Pro-europeanul Dan, în vârstă de 55 de ani, este exact opusul său. A făcut campanie electorală cu promisiunea de a aduce „schimbare” şi „onestitate” în România, în urma anulării alegerilor. Matematician, reales primar pentru un al doilea mandat în 2024, în timpul campaniei electorale a condamnat ca fiind „corupt” şi „arogant” establishmentul politic aflat la putere de la sfârşitul comunismului, acum aproape patruzeci de ani. De când a fost ales primar pentru prima dată în 2020, Dan se mândreşte cu modernizarea sistemului de încălzire al capitalei şi a instalaţiilor sportive, reuşind să scoată oraşul din faliment, notează La Repubblica.
The Guardian: Fiţi cu ochii pe votul românilor din diaspora
Un punct cheie de urmărit pe măsură ce rezultatele din România încep să apară după închiderea secţiilor de votare la ora locală 21:00 va fi votul diasporei, care în primul tur de acum două săptămâni a votat cu peste 60% pentru Simion, scrie The Guardian.
În ultimele două decenii, aproape 20% din populaţia României a plecat în căutarea unor oportunităţi mai bune în străinătate, iar estimările privind diaspora actuală încep de la aproximativ 4 milioane. Până la ora locală 19:00, un număr uimitor de mare, de 1,6 milioane de persoane, votaseră deja, inclusiv peste 260 000 în Marea Britanie, notează The Guardian.
„Diaspora este de ceva timp puternic antisistem, ceea ce înseamnă acum că este puternic de extremă dreapta”, a declarat Cristian Pîrvulescu, directorul Universităţii Naţionale de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti, citat de cotidianul britanic. „În Italia, unde comunitatea românească este de peste un milion, aproape 75% au votat pentru Simion în primul tur. Românii din străinătate trăiesc în ceea ce este un fel de „Românie virtuală”, foarte online, şi nu cred în media tradiţională”, a explicat Pîrvulescu.
Candidatul extremei drepte s-a descurcat bine şi în Germania şi Spania, care au mari comunităţi româneşti. „Votul lor este un vot de protest împotriva partidelor tradiţionale, care sunt văzute ca fiind corupte”, a declarat Antonela Cappelle-Pogacean, cercetător la Sciences-Po în Franţa. „Este, de asemenea, un vot cu motivaţii socioeconomice, deoarece în aceste societăţi occidentale, diaspora română este în mare parte din clasa muncitoare. În sfârşit, este şi un vot identitar – sunt într-un fel sfâşiaţi între viaţa lor reconstruită şi dorinţa de a se întoarce în România”, a explicat cercetătoarea.
În Europa Centrală şi de Est – în ţări precum Polonia, Moldova şi Ungaria – candidatul proeuropean, primarul Bucureştiului Nicuşor Dan, s-a clasat pe primul loc, reflectând cel mai probabil opoziţia lui Simion faţă de trimiterea de ajutor militar suplimentar Ucrainei. Există peste 900 de secţii de votare în străinătate, votul fiind permis pe parcursul a trei zile.
Indiferent de motivaţiile sale, votul diasporei – poate mai mult de un milion de buletine de vot, până la 10% din totalul primului tur – poate influenţa în mod clar un scrutin strâns. Şi, ceea ce complică şi mai mult lucrurile, puţine sondaje de opinie din România, care oricum nu sunt deosebit de precise, încearcă să îl prezică.
Cu toate acestea, este interesant faptul că un sondaj din această săptămână care a inclus alegătorii care locuiesc în străinătate i-a arătat pe Simion şi Dan la egalitate. Toţi observatorii sunt de acord că prezenţa la vot, atât în ţară, cât şi în străinătate, va fi esenţială duminică, o rată de participare mai mare fiind considerată favorabilă lui Dan, precizează The Guardian.
El Pais: Primarul Bucureştiului se profilează drept câştigător al alegerilor prezidenţiale din România. Participarea depăşeşte cu mult cea din primul tur, graţie votului masiv al alegătorilor din străinătate
Actualul primar al Bucureştiului, candidat independent, Nicuşor Dan, l-a învins duminică pe ultranaţionalistul George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România, potrivit a două sondaje la ieşirea de la urne, un rezultat interpretat ca o confirmare a ataşamentului ţării faţă de Uniunea Europeană, scrie cotidianul El Pais din Spania, ţară unde trăieşte o importantă comunitate românească din diaspora. Articolul despre alegerile din România ocupă cel mai important loc pe site-ul cunoscutei publicaţii.
Compania de sondaje Avangarde îi acordă lui Dan 54,9% faţă de 45,1% pentru adversarul său, în timp ce CURS îi acordă 54,1% pro-europeanului şi 45,9% ultra-consevatorului.
Cu multă emoţie şi îngrijorare, românii s-au mobilizat încă de la primele ore ale zilei de duminică pentru a vota în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câştigat în primul tur, în urmă cu două săptămâni, de candidatul de extremă dreapta George Simion, cu 41% din voturi, scrie El Pais.
Evenimente
Până la ora 16:00 (ora Spaniei, 17:00, ora României), 47% din electorat îşi depusese buletinul de vot, faţă de 35% la aceeaşi oră pe 4 mai. La creşterea participării a contribuit în mare măsură puternica mobilizare a diasporei, care a început să voteze vineri. Conform datelor provizorii, 1.299.960 de persoane şi-au exercitat dreptul de vot din străinătate, cu 75% mai mult decât în primul tur, notează cotidianul spaniol.
Aceste alegeri, considerate cele mai importante din era democratică, deoarece vor decide viitorul geopolitic al ţării, a trebuit să fie repetate după ce un candidat pro-rus şi extremist, Calin Georgescu – care l-a susţinut pe Simion – s-a impus în primul tur din noiembrie, iar Curtea Constituţională a anulat procesul pentru presupusă ingerinţă rusă. Acest lucru a declanşat o implozie politică în această ţară din Europa de Est, care a pus în alertă şi Uniunea Europeană, explică El Pais.
„Am votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu pentru aventură şi descurajarea investiţiilor; pentru calea europeană, nu pentru izolare; pentru o societate în care se poate dialoga şi în care nu suntem divizaţi”, a declarat Dan la ora 9 dimineaţa, după ce şi-a exercitat dreptul de vot într-o secţie de votare din Făgăraş, oraşul său natal, situat la 240 de kilometri de capitală.
Simion, care se declară admirator al preşedintelui american Donald Trump, a fost mai matinal şi a afirmat că doreşte să se alinieze la Bruxelles cu premierul ungar Viktor Orbán. „Am votat împotriva nedreptăţilor comise împotriva poporului român, am votat împotriva inegalităţilor şi umilinţelor la care au fost supuşi fraţii şi surorile noastre aici, la frontierele actuale şi pretutindeni, am votat împotriva abuzurilor şi sărăciei, împotriva celor care ne dispreţuiesc pe toţi, dar şi pentru ca viitorul nostru să fie decis numai de români”, a declarat candidatul, care a depus buletinul de vot, însoţit de Călin Georgescu, într-o secţie de pe periferia Bucureştiului.
„Am votat pentru familia română în care cuvintele mamă şi tată sunt sfinte, pentru ţara noastră de aici şi de pretutindeni, care are nevoie de iubire, vindecare şi reconciliere”, a spus Georgescu, care este anchetat pentru fraudă electorală.
Trimisul cotidianului spaniol în România a stat de vorbă şi cu alegătorii români. „Sper că lupta împotriva urii şi manipulării va câştiga; vreau o România liberă, democratică, unde să putem să ne contrazicem într-un mod civilizat”, subliniază Cristina, studentă la Facultatea de Inginerie Aerospatială din Bucureşti. Aşteaptă de mai bine de jumătate de oră să voteze la secţia de votare situată în Complexul Regie, campusul universitar. „Votez pentru valorile cu care am crescut, respectul şi orientarea europeană”, continuă tânăra, care priveşte cu mândrie în jurul ei mobilizarea generată de generaţia sa.
„Este un moment crucial pentru noi, nu putem să ne îndepărtăm de Europa”, subliniază şi Maria, studentă la Inginerie Chimică, arătându-se în acelaşi timp optimistă în timp ce arată spre coada lungă de persoane care doresc să voteze.
„Ne interesează viitorul României, nu pierdem speranţa că ţara trebuie să continue să avanseze”, explică Alex, profesor de istorie, la ieşirea din Institutul Spiru Haret, din centrul Bucureştiului, unde mulţi cetăţeni aşteaptă răbdători. „Indiferent cine va fi ales preşedinte, trebuie să fim mulţumiţi pentru că ne-am exprimat voinţa”, adaugă el. Alături de el, Raluca se arată mai sceptică faţă de alegătorii lui Simion. „Mulţi spun că nu votează pentru el din teamă, dar o vor face pentru că sunt sătui de actuala clasă politică, care guvernează de peste un deceniu”, afirmă această contabilă la o companie străină.
Pentru Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice, România nu a mai cunoscut o interferenţă a Kremlinului precum cea de acum. „Sprijinul expres al înalţilor oficiali ruşi şi al lui Aleksandr Dughin (ideologul preşedintelui Vladimir Putin) pentru Georgescu a schimbat obiectivul alegerilor, deoarece Rusia nu s-a implicat niciodată în procesele electorale din România până în acest moment, nu a sprijinit niciodată un candidat la şefia statului”, a explicat Preda pentru El Pais.
Politologul, care a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, subliniază că România s-a bucurat de o alternanţă democratică sănătoasă până în 2012, cu un partid la putere şi adversarul său în opoziţie. Însă, de atunci, cele două formaţiuni principale – Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) – au încheiat o alianţă care a monopolizat guvernele şi a împiedicat apariţia altor formaţiuni. „Nicusor a creat Uniunea Salvaţi România (USR) în 2016 cu idei pro-europene, în timp ce George Simion a cofondat în 2019 formaţiunea de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care a reunit atât nostalgicii comunismului, cât şi ai fascismului român din perioada interbelică”, a arătat Preda.
În plus, el avertizează asupra a patru scenarii pe care le califică drept „apocaliptice” în cazul în care Simion ajunge la Palatul Cotroceni, sediul Preşedinţiei. În primul rând, ar fi numirea lui Georgescu în funcţia de prim-ministru. „Acest personaj, care vorbeşte despre impulsionarea economiei române prin industria cailor, ar crea o criză economică importantă din cauza lipsei sale de cunoştinţe şi a ideilor sale puţin corecte”, spune Preda.
În al doilea rând, ar forţa numirea sa în funcţia de şef al Executivului: „Dacă Georgescu nu este ales în 60 de zile, Parlamentul – unde forţele de extremă dreapta deţin 32% din mandate – ar putea fi dizolvat şi ar putea fi organizate alegeri legislative anticipate”, arată politologul.
În al treilea rând, Simion vrea să organizeze un referendum în care românii să poată decide dacă decizia Curţii Constituţionale de a anula primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie a fost corectă. „Dacă se decide că nu trebuiau anulate, alegerile ar fi organizate din nou, presupus pentru a reveni la viaţa democratică”, indică el.
Şi, ca ultim scenariu, a propus un alt plebiscit pentru a transforma ţara dintr-o republică într-o monarhie, o procedură pe care Constituţia nu o permite, potrivit lui Preda, dar el crede că Simion ar putea chiar să treacă peste deciziile Curţii Supreme şi să semneze un decret care să o impună.