Șoferii de Uber și Bolt vor să nu mai fie sancționați dacă refuză curse: ”Statul are obligația de a proteja cetățenii împotriva practicilor abuzive”

Șoferii de Uber și Bolt au transmis o scrisoare deschisă către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Inspecția Muncii, Consiliul Concurenței prin care susțin că actualul sistem ar putea încălca principiile constituționale și legislația europeană.

Șoferii de Uber și Bolt, scrisoare deschisă către Guvern. Ce nemulțumiri au

Potrivit documentului, platformele aplică un sistem denumit „rata de acceptare”, prin care șoferii sunt monitorizați în funcție de numărul curselor acceptate. Scăderea acestei rate poate duce la limitarea accesului la comenzi sau chiar la dezactivarea permanentă a contului.

Citește și Cât a dat un bărbat din București pe o cursă de 6 minute la Uber. Prețul i-a indignat pe internauți

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În mod aparent, șoferul este ‘partener independent’. În realitate însă, prin mecanismul ratei de acceptare se exercită o presiune constantă asupra acestuia pentru a accepta aproape toate comenzile primite, indiferent de rentabilitate, distanță sau condiții.

Alte articole

Lovitură pentru șoferii Uber și Bolt. Un proiect inițiat de un fost ministru al Transporturilor aduce schimbări legislative importante

Cât costă să mergi cu Boltul în Grecia. Suma care i s-a cerut unei femei din București până în Salonic

În această activitate, blocarea unui cont pentru acest motiv înseamnă faliment, acel transportator devine inactiv economic instantaneu”, se arată în scrisoarea deschisă, potrivit Mediafax. 

Documentul transmis autorităților invocă articolul 42 din Constituția României, care interzice munca forțată. Semnatarii susțin că „orice formă de constrângere indirectă, prin amenințarea cu pierderea accesului la muncă, poate constitui o atingere gravă a libertății economice și a libertății muncii”.

Citește și Cât costă o cursă de 5 kilometri cu Bolt sau Uber, în funcție de oraș sau de ora la care faci comanda

De asemenea, este menționată legislația penală privind exploatarea unei persoane și supunerea la muncă forțată sau obligatorie, precum și O.U.G. nr. 49/2019, care reglementează activitatea de transport alternativ și definește șoferul drept prestator independent.

Șoferii mai amintesc că România este semnatară a Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată, care definește acest concept ca „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana nu s-a oferit în mod voluntar”.

„Nu poate fi considerată voluntară această activitate, deoarece aceste platforme funcționează în baza unei legi și, mai mult decât atât, dețin poziție dominantă în piață.

Statul are obligația de a proteja cetățenii împotriva practicilor abuzive, indiferent de forma juridică sub care acestea sunt prezentate. Economia digitală nu poate funcționa în afara principiilor constituționale și a respectului față de demnitatea umană”, se mai arată în scrisoare.

Iată care sunt solicitările soferilor de ride sharing către autorități:

Analizarea legalității mecanismului „ratei de acceptare”;
Verificarea existenței unui raport de muncă disimulat;
Clarificarea statutului juridic al șoferilor în raport cu platformele;
Adoptarea unor măsuri legislative care să garanteze libertatea reală de a accepta sau refuza o cursă fără represalii;
Implementarea de urgență a Directivei Europene 2831/2024 în legislația națională, înainte de termenul-limită din 2 decembrie 2026.

Reprezentanții șoferilor susțin că măsuri similare ar fi fost deja adoptate în mai multe state europene, prin legi sau hotărâri judecătorești.