Solstițiul de vară 2026. Când are loc cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară 2026. Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, solstițiul de vară se produce atunci când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 90°. Acest fenomen marchează oficial începutul verii astronomice.

Solstițiul de vară 2026. Ce spun specialiștii

Potrivit specialiștilor, fenomenul este legat de mișcările Pământului în jurul propriei axe și în jurul Soarelui. Axa planetei este înclinată cu 66°33′ față de planul orbitei, iar această înclinare determină diferențele de iluminare dintre emisfere și apariția anotimpurilor.

Privit de pe Pământ, Soarele pare să se deplaseze anual pe ecliptică cu aproximativ un grad pe zi. În momentul solstițiului de vară, astrul se află la 23°27′ nord față de ecuatorul ceresc, deasupra Tropicului Racului, scrie digi24. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și Ce schimbări aduce Luna Plină în Săgetător. Zodiile care trebuie să fie atente să nu cadă în capcane

Alte articole

Ilie Bolojan, declarații privind prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Ce a discutat premierul interimar cu Dominic Fritz

Facturile la gaz vor scădea din 2027, după deschiderea Neptun Deep: „Vom putea vedea toate beneficiile economice”

În România, solstițiul de vară din 2026 va aduce aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală. Totodată, Soarele va atinge cea mai mare înălțime pe cer pentru latitudinile țării noastre, ajungând la aproximativ 67°52′ deasupra orizontului.

Denumirea fenomenului provine din latinescul „solstitium”, care înseamnă „Soarele stă”. Expresia face referire la schimbarea direcției aparente de deplasare a Soarelui pe cer după atingerea punctului maxim.

Astronomii explică și faptul că perioada de lumină difuză înainte de răsărit și după apus atinge acum durata maximă din an. În regiunile nordice ale globului, acest fenomen favorizează apariția celebrelor „nopți albe”, când întunericul aproape dispare complet.

Tradiții și superstiții în ziua Solstițiului de vară

De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost asociat în numeroase culturi cu sărbători, ritualuri și tradiții dedicate luminii și fertilității.

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele umblau printre oameni.

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa, din triburile celtice, slave sau germanice, sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației. Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.

În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Citește și Focosul Marte și vindecătorul Chiron se întâlnesc în Berbec pentru ultima dată în următorii 40 de ani. Universul apasă pe cele mai sensibile răni ale zodiilor