ŞOMAJ TEHNIC. Câţi bani vor încasa românii, de fapt

Cei fără studii superioare și care sunt plătiți cu salariul minim vor primi o indemnizaţie în valoare de 978 lei net, iar la salariul minim pentru studii superioare indemnizația va fi de 1.031 lei. O categorie privilegiată a salariului minim va fi sectorul construcții, unde indemnizația va fi de 1.772 lei, dat fiind că aici salariul minim este de 3.000 de lei și nu este supus impozitării.

"Am primit un draft de proiect de modificare a Ordonanței 30, prin care se mai îndreptau niște lucruri. Povestea cu absența capacității financiare de a plăti toate salariile este scoasă, iar la reducerea cu 25% a încasărilor s-a trecut încasări sau venituri. În continuare au păstrat impozitarea acestor indemnizații, pe care o consider o chestie absolut stupidă. Pe de altă parte, sunt sectoare care au o activitate scăzută în ianuarie și februarie, cum sunt și service-urile, dar și sectorul construcțiilor, care nu lucrează deloc în aceste luni. Aici ar fi fost logic să compari activitatea cu media lunară a anului precedent. Nu vor beneficia toți angajații de șomaj tehnic. În primul rând au păstrat limitarea la 75% din angajați care pot fi trecuți în șomaj tehnic. Aici va fi foarte dificil, pentru că angajatorii vor fi nevoiți, conform legislației, să plătească ei șomajul tehnic pentru celilați 25% și atunci vor prefera să nu apeleze deloc la șomajul tehnic", a spus Cristian Rădulescu, expertul fiscal, potrivit national.ro.

Citeşte şi Şomajul tehnic e suportat de stat doar pentru perioada stării de urgenţă. A fost simplificat modul în care poate fi obţinut

Analiștii fiscali arată că este nevoie de flexibilizarea șomajului tehnic, astfel încât să se poată introduce plata salariaților pentru un program redus.

"Este necesară revizuirea sistemului de subvenționare a indemnizației de șomaj tehnic astfel încât să se permită inițierea și prioritizarea și a altor instrumente de relaxare a drepturilor unilaterale ale angajatorilor cu efectul menținerii active a contractelor de muncă și reducerii presiunii asupra bugetului de stat. Una dintre măsuri ar fi posibilitatea reducerii unilaterale din partea angajatorului a săptămânii de lucru de la 5 zile lucrătoare la 3 zile lucrătoare în cazul reducerii activității companiei la un nivel de 40%-50% față de anul precedent sau a reducerii săptămânii de lucru la 20 de ore în cazul reducerii activității companiei sub 50% față de anul precedent. Totodată, trebuie permisă schimbarea unilaterală din partea angajatorului a contractului de muncă cu normă întreagă în contract de muncă cu normă fracționată, în cazul în care activitatea companiei se reduce cu mai mult de 50% față de anul precedent. Și nu în ultimul rând este nevoie de o intervenție din partea statului pentru a asigura o sporire a veniturilor angajaților cărora li s-au redus salariile după o formulă progresivă în care: ajutoarele de protecție socială din partea statului să fie stabilite la nivelul cel mai ridicat pentru angajații care vor încasa un salariu redus sub nivelul salariului minim pe economie; ajutoarele de protecție socială din partea statului să fie stabilite la un nivel mediu pentru angajații care vor încasa un salariu redus între nivelul salariului minim și nivelul salariului mediu și ajutoarele de protecție socială din partea statului să fie stabilite la un nivel minim pentru angajații care vor încasa un salariu redus peste nivelul salariului mediu pe economie. Aceste metode de revizuire a modului de subvenționare a indemnizațiilor de protecție socială, împreună cu alte măsuri, ar trebui să aibă în vedere în primul rând păturile sociale cele mai vulnerabile la astfel de schimbări și, de asemenea, o prioritizare a măsurilor pe care, deopotrivă angajatorii și statul, le pot lua pentru a oferi protecția socială necesară cetățenilor României, în acord cu realitatea și contextul economic actual", a mai precizat expertul fiscal Cristian Rădulescu.