Proiectul de lege privind planul special de gestiune a resurselor umane a fost înregistrat în 24 aprilie la Senat și se află abia la începutul parcursului legislativ. El vizează modificarea Codului administrativ, în sensul permiterii autorităților și instituțiilor publice să implementeze „planuri speciale de gestiune a resurselor umane”, adică să le schimbe, practic, în situații de criză, programul de lucru bugetarilor, potrivit avocatnet.ro. 

Principala modificare este că aproape toți bugetarii, indiferent că sunt angajați cu contract individual de muncă sau ca funcționari publici, vor putea fi trimiși în șomaj tehnic. Însă, pentru a putea fi trimiși în șomaj tehnic, este necesar ca activitatea compartimentului instituției/autorității din care fac parte acei bugetari să fi fost redusă cu până în 20%.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti ai FMI: „Riscul ...

Ghidul ANAF 2024. Până când trebuie să plătească impozitul ...

De asemenea, dacă vor fi trimiși în șomaj tehnic, bugetarii vor rămâne la dispoziția instituției/autorității și vor beneficia de plata unei indemnizații de 75% din salariul pe care îl au, însă nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut (în 2020, cuantumul maxim al acestei indemnizații ar fi de 4.072 lei).

Însă aceasta nu este singura schimbare. Pe lângă trimiterea în șomaj tehnic, bugetarilor le va mai putea fi modificat programul de lucru, în următoarele moduri:

exercitarea atribuțiilor de serviciu de la domiciliu;

reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, lucru care implică și o reducere corespunzătoarea salariului (acestă măsură va putea fi impusă doar dacă scăderea volumului de muncă, la nivelul compartimentului autorității/instituției vizate este de până în 20%).

Citeşte şi ŞOMAJ TEHNIC. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a făcut deja 90% din plăţi

Aeste schimbări nu vor viza toți bugetarii. Vor fi exceptați:

personalul din unitățile sanitare;

magistrații, personalul asimilat acestora și personalul auxiliar din cadrul instanțelor;

personalul didactic de predare din învățământ (nu se face o diferențiere între învățământul universitar și cel preuniversitar);

personalul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională;

cei numiți sau aleși în funcții de demnitate publică;

secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

prefectul, subprefectul și șeful oficiului prefectural.

De asemenea, vor mai fi exceptați secretarul general și secretarul general adjunct din cadrul următoarelor instituții și autorități publice:

autorități și instituții publice ale administrației publice centrale, inclusiv autorități administrative autonome prevăzute de Constituție sau înființate prin lege organică;

autorități și instituții publice ale administrației publice locale;

structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale;

structurile de specialitate ale Parlamentului României;

structurile autorității judecătorești.

Când va putea avea loc modificarea programului și ce limite există

Proiectul de lege conține prevederi referitoare la situațiile în care schimbarea programului de lucru al bugetarilor, astfel cum a fost descris mai sus, va putea avea loc:

dacă instituția sau autoritatea publică își va întrerupe parțial sau în totalitate activitatea, din cauza unor evenimente externe acesteia și care vor face imposibilă desfășurarea activității conform atribuțiilor legale ale acelei instituții sau autorități;
dacă va fi instituită starea de asediu sau de urgență și, în consecință, autoritatea sau instituția publică nu își va mai putea desfășura activitatea (fie în totalitate, fie doar parțial).
Se poate vedea, așadar, că, dacă proiectul de lege va trece în forma în care există acum, instituțiile vor putea să acționeze în sensul reducerii activității înainte de a fi nevoie ca președintele să decreteze stare de urgență sau de asediu.

Modificarea programului de lucru nu va putea avea loc, însă, fără o consultare prealabilă a sindicatelor reprezentative de la nivelul autorității sau instituției publice sau a reprezentanților funcționarilor publici și/sau ai salariaților, după caz.

De asemenea, se va urmări implementarea măsurilor prin rotație, pentru a se preveni discriminarea între bugetari cu aceleași cu atribuții identice și care îndeplinesc sarcini similare.

Citeşte şi Ministrul Muncii, veşti proaste pentru un milion de români. Ce se întâmplă de la 15 mai

Proiectul mai prevede că măsura instituirii și/sau menținerii planului de reorganizare a activității bugetarilor se va face în funcție de felul cum oscilează volumul de muncă la nivelul instituției/autorității, specific fiecărui compartiment. Orice astfel de măsură trebuie să fie revizuită cel puțin o dată la 30 de zile sau ori de câte ori conducătorul autorității/instituției consideră necesară acea revizuire.

După cum spuneam și mai sus, motivele pentru care au fost introduse aceste propuneri de schimbări au la bază dorința de a asigura extinderea mecanismelor valabile atunci când între părțile implicate există o relație de muncă (cum e, de exemplu, recurgerea la mecanismul șomajului tehnic) la toți bugetarii, chiar și a celor care nu sunt angajați în baza unui contract individual de muncă, reiese din expunerea de motive atașată proiectului de lege.