Sonda spaţială indiană Mars Orbiter a fost lansată cu succes

„A decolat”, a anunţat un comentator de la televiziunea publică, în momentul în care racheta, vopsită în roşu şi negru, s-a desprins de sol, la ora 09.08 GMT, de la baza spaţială Sriharikota din Golful Bengal, scrie Mediafax.

Acest lansator de 350 de tone transportă o sondă de 1,3 tone care va avea nevoie de aproape un an pentru a ajunge pe Marte, aflată la o distanţă de 200 de milioane de kilometri de Terra. Sonda va orbita în jurul Terrei la mai puţin de o oră după decolare, a precizat agenţia spaţială indiană.

Traiectoria ei va fi urmărită marţi, în sala de control, de zeci de oameni de ştiinţă, martori ai unuia dintre cele mai mari proiecte spaţiale indiene de la începutul programului spaţial în această ţară, în 1963.

India se ambiţionează să facă istorie în domeniul explorării interplanetare şi să devină prima ţară din Asia care va ajunge pe Marte.

Alte articole

Comandantul celebrei misiuni Apollo 13, Jim Lovell, a murit la vârsta de 97 de ani anunţă NASA

Ambițiosul MARTE modifică energiile astrale. Cum se schimbă NOROCUL acestor 3 zodii

Misiunea a fost anunţată în urmă cu 15 luni de premierul Manmohan Singh, la puţin timp după eşecul unei misiuni chineze, după ce sonda rusă care transporta satelitul chinez Yinghuo-1 nu a reuşit să se înscrie pe orbita corectă spre Marte.

Concepută şi fabricată într-un timp record, şi cu un buget redus, sonda indiană este înzestrată cu senzori care vor avea misiunea de a detecta prezenţa metanului în atmosfera lui Marte, o prezenţă care ar acredita ipoteza existenţei unor forme de viaţă primitive pe această planetă care a prezentat în trecutul ei condiţii asemănătoare celor de pe Terra.

Robotul Curiosity, lansat de NASA şi ajuns pe Marte în august 2012, nu a detectat metan – un gaz care este adeseori un semn al activităţilor biologice -, potrivit unui studiu publicat în luna septembrie.

Un succes al misiunii indiene ar reprezenta un motiv de mare mândrie pentru această ţară de 1,2 miliarde de locuitori, care a reuşit, printr-o misiune spaţială în 2008, să dezvăluie prezenţa apei pe Lună.

Misiunea ar reîntări reputaţia industrială şi tehnologică a Indiei, care produce cel mai ieftin automobil din lume şi s-a impus ca lider mondial al inovaţiei low-cost.

Misiunea marţiană, demarată în 2012, a costat doar 4,5 miliarde de rupii (55 milioane euro) şi a fost concepută potrivit „jugaad”, un principiu teoretic indian care constă în a găsi cea mai ieftină soluţie posibilă, scrie Mediafax.

Racheta care a lansat sonda Mars Orbiter, de culoare aurie şi de mărimea unui mic automobil, este prea puţin puternică pentru misiune. Inginerii de la Indian Space Research Organisation (ISRO) au avut ideea de a o face să orbiteze în jurul Terrei pentru o lună, pentru a o face să capete o viteză suficient de mare pentru a scăpa apoi de gravitaţia terestră.

„Să nu o subestimaţi pentru că este o misiune ieftină şi pionieră”, prevenea jurnalistul indian Pallava Bagla, specializat în articole ştiinţifice. „Există jugaad, există inovaţie şi toată lumea încearcă astăzi să conceapă misiuni cu costuri mici”.

Mai multe ţări au lansat deja misiuni spaţiale spre Marte, în special Statele Unite, Rusia, Japonia şi China, dar unele dintre ele, precum Japonia şi China, au eşuat.

India a avut şi ea mai multe eşecuri în domeniul spaţial, precum explozia la decolarea unui lansator în 2010 şi pierderea contactului cu sonda Chandrayaan în 2009.

NASA va lansa la rândul ei, pe 18 noiembrie, o sondă spaţială, MAVEN, în atmosfera înaltă a planetei Marte, cu scopul de a înţelege mai bine motivele care au dus la dispariţia celei mai mari părţi din atmosfera planetei. Bugetul alocat pentru misiunea MAVEN este de şase ori mai mare decât bugetul sondei Mars Orbiter.

„Nu credeam că India va fi capabilă să trimită sonda atât de repede”, a declarat Joe Grebowsky, cercetător american care lucrează la proiectul MAVEN. „Dacă vor reuşi, va fi formidabil”.

Robotul american Curiosity, un fel de rover 4 x 4 înzestrat cu 10 instrumente, a putut să stabilească în premieră că Marte a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, diminuând însă considerabil probabilitatea prezenţei actuale a unor forme de viaţă pe planeta roşie.