Sondaj: Aproape un sfert dintre români ar vota cu PSD la alegerile parlamentare. Vezi profilele de alegători

Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare cu ce partid aţi vota? Participanţii la sondaj au răspuns: PSD — 24%, PNL — 20%, ALDE — 2%, PMP — 2%, UDMR — 1%, 13% au spus că nu vor vota, iar 34% că nu s-au hotărât.

Analiza sociologică a stabilit patru tipuri de profile ale votanţilor pentru anul 2016 — alegătorul nehotărât, simpatizantul PSD, simpatizantul PNL şi apoliticul, precizează ISSPOL.

Potrivit acestuia, profilele indică „satisfacţia cu viaţa” şi viziunea despre viitor, atitudini şi preferinţe pentru diverse politici sociale sau economice şi caracteristicile socio-demografice.

„Alegătorii indecişi se declară mai degrabă satisfăcuţi cu viaţa, însă nu cred că lucrurile în ţară merg în direcţia bună. Aceştia manifestă o atenţie sporită faţă de mediul înconjurător, susţin într-o mai mare măsură acţiunile de combatere a corupţiei şi doresc reducerea numărului de parlamentari. Votanţii nehotărâţi manifestă într-o mai mare măsură atitudini naţionaliste, fiind cei care ar vota într-o proporţie mai mare împotriva UDMR şi, alături de alegătorii PSD, ar interzice accesul migranţilor sirieni în ţară. Această categorie de electorat cuprinde într-o proporţie mai mare femei, persoane tinere care locuiesc în mediul urban şi absolvenţi de studii peste medie”, indică sondajul.

Alte articole

Ilie Bolojan și-a ales echipa cu care va conduce PNL. Cine se va afla la vârful partidului

PSD va propune în Coaliţiei o serie de măsuri consistente pentru o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor: Trebuie acţionat de sus în jos

Citeşte şi: Sondaj: Peste jumătate dintre români consideră că PCR a fost mai bun decât partidele actuale

Cum arată viziunea alegătorului PSD

Studiul mai relevă că viziunea alegătorului PSD asupra direcţiei în care merg lucrurile în România este mai degrabă una pesimistă, iar satisfacţia cu viaţa este mai redusă faţă de cea a celorlalţi votanţi. Simpatizanţii PSD consideră că încurajarea întoarcerii în ţară a românilor care lucrează peste hotare este necesară şi, în acelaşi timp, susţin mai mult decât celelalte categorii de votanţi interzicerea accesului imigranţilor sirieni în România. Susţinătorii PSD manifestă un acord puternic faţă de introducerea impozitului progresiv în locul actualei cote unice. Cea mai mare parte a votanţilor PSD (aproximativ 90%) susţin că au participat la alegerile locale cel puţin o dată în ultimii 25 de ani. Profilul demografic al votantului PSD este următorul: pensionar, venit lunar ce se situează sub venitul mediu din România, nivel al studiilor sub medie, precizează sursa citată.

Susţinătorii PNL sunt optimişti

„Susţinătorii PNL sunt cea mai optimistă categorie a românilor, aceştia considerând că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă în direcţia bună. Aceştia manifestă mai multă susţinere, în comparaţie cu celelalte categorii, faţă de necesitatea combaterii corupţiei şi evaziunii fiscale. De asemenea, reducerea numărului de parlamentari nu este o necesitate în opinia simpatizanţilor PNL. Alegătorii PNL sau apropiaţii acestora au reuşit să obţină beneficii în urma accesării programelor guvernamentale din ultima perioadă într-un procent mai mare decât celelalte categorii de votanţi. Din răspunsurile alegătorilor PNL se pot identifica trăsături ale unei orientări spre sine şi semne ale unei filosofii ce se ghidează după principiile economiei de piaţă. De asemenea, ei sunt categoria care, împreună cu votanţii nehotărâţi, susţin reducerea numărului de persoane care încasează alocaţii, indemnizaţii şi ajutoare. Majoritatea alegătorilor PNL sunt bărbaţi, persoane active pe piaţa muncii, cu venituri peste medie, având mai degrabă studii superioare”, evidenţiază studiul.

Conform acestuia, persoanele care susţin că nu vor participa la alegerile din acest an consideră mai degrabă că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită în România. Cu toate acestea, o parte însemnată a acestei categorii de români nu a încercat să schimbe această stare de fapt prin comportamentul electoral anterior, aceştia neprezentându-se la alegerile din ultimii 25 de ani. Aceste persoane susţin cu precădere combaterea corupţiei şi identifică nevoia unei griji comune crescute faţă de mediul înconjurător. Românii care declară că nu îşi vor exercita dreptul la vot sunt într-o proporţie mai mare bărbaţi. Cea mai mare parte a apoliticilor locuiesc în mediul urban. De asemenea, aceste persoane se încadrează mai degrabă în categoria tinerilor şi a celor cu studii şi venituri peste medie, arată cercetarea ISSPOL.

Studiul a fost realizat telefonic pe un eşantion de 1.065 de persoane din România cu drept de vot. Eşantionul are un nivel de încredere de 95% şi o marjă de eroare de +/-3%.