SONDAJ. Cum arată clasamentul partidelor pentru alegerile parlamentare. SURPRIZA este UNPR

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine 42% din totalul voturilor, în timp ce PSD 35%. 

Pentru prima dată UNPR este măsurat separat de PSD în opţiunile de vot, fiind cotat la 5,1%.

Autorii cercetării susţin că, deşi UNPR este prezent în coaliţia de guvernare, modul în care a precizat că va aborda alegerile din 2016 a condus la măsurarea separată şi individualizarea în listă a acestui partid începând cu luna septembrie. Astfel, scăderea PSD faţă de luna anterioară este legată şi de faptul că UNPR este individualizat în listă şi are, în raport cu alte partide „mici”, un avans semnificativ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şi ALDE, formaţiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu, a fost introdusă în sondaj separat, aceasta fiind creditată cu mult sub pragul electoral – 2,6%. 

Alte articole

Alina Gorghiu, dezvăluiri din interiorul PNL: „Ilie Bolojan a mințit PNL.  Nu a comunicat despre întâlnirile cu George Simion”

Robert Sighiartău, despre legea salarizării: Nu poţi să le spui oamenilor că de la anul vine Moș Crăciun când nu ai de unde

Singura formaţiune care mai indeplineşte criteriul pragului electoral este UDMR, cu 5%. Nici PMP, partidul girat de Traian Băsescu, nu ar intra în Parlament, potrivit sondajului.

„Reorganizările politice din ultima vreme au dezavantajat deocamdată PSD, care decontează în plus şi o erodare firească pentru un guvern aflat spre final de mandat. PC s-a asociat cu PLR şi a constituit ALDE, UNPR s-a individualizat faţă de PSD în perspectiva anului electoral 2016 şi a beneficiat de pe urma prezenţei publice semnificative pe parcursul verii a lui Gabriel Oprea, în primul rând ca premier interimar pe parcursul perioadelor de absenţă ale lui Victor Ponta.

În concluzie, între partidele „mici”, UNPR şi UDMR se aşează în jurul cifrei de 5%, în timp ce alte partide mici au deocamdată cotaţii sub 3%, unele pentru că la un moment dat au dezamăgit electoratul (PMP 2,5%, PRM 1,3%, PNŢcd 1%), altele pentru că nu s-au instituit încă pe scena politică românească şi au încă probleme inclusiv la capitolul notorietate (ALDE, PSRO, M10, PRU)”, 

Diferenţele dintre ele nu sunt deocamdată semnificative, având în vedere că discutăm de scoruri sub marja de eroare. Desigur, suntem încă departe de campania electorală propriu-zisă, dar în momentul de faţă UNPR şi UDMR (la UDMR vorbim chiar de o bază electorală cunoscută şi verificată în timp) par a fi singurele partide mici care ar fi capabile să intervină în configurarea bipolară stânga-dreapta spre care a mers politica românească după fuziunea PNL-PDL„, mai precizează autorii cercetării.

37,4% dintre cei chestionati nu a indicat o opţiune de vot (23,6% nehotărâţi, 9,3% nu merg la vot, 4,5% nonrăspunsuri).

Sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 10-15 septembrie 2015.

Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%