SONDAJ Cum văd românii apartenența la UE și NATO. Vest sau Est? În ce direcție vor să se îndrepte țara din punct de vedere al alianțelor politice și militare

Românii nu mai vor să audă de Est. Cel puțin asta arată un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 4 – 10 august, la comanda think-tank-ului Polithink.

Cercetarea a vizat percepția populației asupra a două teme majore de interes public: direcțiile de politică externă ale țării și digitalizarea serviciilor publice.

Întrebați care cred că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte țara din punct de vedere al alianțelor politice și militare, 78,9 la sută dintre cei chestionați au indicat Vestul (UE, SUA, NATO), în timp ce doar 7,8 la sută au optat pentru Est (Rusia, China). 13,3 la sută nu știu sau nu răspund.

Potrivit realizatorilor sondajului, sunt de părere că România ar trebui să se îndrepte din punct de vedere al alianțelor politice și militare către Vest mai ales votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit ridicat.

Alte articole

NATO, în alertă! Flancul estic al alianței este cu ochii pe exercițiile militare Rusia-Belarus. Așa s-au antrenat rușii și înainte de a invada Ucraina!

Atașatul militar al României, chemat la Pentagon. Ce se întâmplă cu trupele americane pe Flancul Estic

Românii se pronunță în același sens și când vine vorba, concret, despre UE și NATO.

Cum văd românii apartenența la UE

83,3 la sută dintre cei intervievați evaluează apartenența României la Uniunea Europeană ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână stat membru al Uniunii Europene), pe când 12.4% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană). Ponderea non-răspunsurilor este de 4,3 la sută.

Evaluează pozitiv apartenența României la Uniunea Europeană într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, cei cu venit ridicat.

Cum văd românii apartenența la NATO

83,7 la sută dintre respondenți evaluează apartenența României în NATO ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână membru NATO), pe când 11,7 la sută ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din NATO). 4,6 la sută nu știu sau nu răspund.

Apartenența României la NATO este evaluată pozitiv mai ales de către: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București, precizează realizatorii cercetării.

Citește și Când va fi adoptată legea BURNOUT-ului în România. Se cere recunoașterea legală a epuizării fizice ca fenomen ocupațional

Nuanțarea unor întrebări, din perspectiva intereselor naționale în raport cu apartenența la UE, dezvăluie însă o realitate paradoxală și existența unei culturi politice duale în România.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research:  ”Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocrația, ceea ce arată o așteptare socială puternică pentru modernizarea administrației. Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepția clar pozitivă asupra potențialului acestora de reducere a birocrației, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională. Principalele obstacole identificate – lipsa educației digitale și voinței politice – indică faptul că procesul de transformare digitală nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de investiția în capital uman și de leadership-ul politic”

Carmen Mitrea, coordonator ceretare al Polithink: ”Cifrele ascund o realitate paradoxală. Majoritatea românilor (52,4%) afirmă că apartenența la UE nu limitează independența națională. Este un semn clar de încredere în integrare și de acceptare a ideii de „suveranitate prin cooperare – idealpolitik”, putem merge chiar mai departe, spunand ca acest procent văd UE ca multiplicator de putere pentru Romania. Însă aproape patru din zece români (38,1%) simt contrariul, percepând Uniunea drept un factor de constrângere. Această proporție este suficient de mare pentru a genera rezistență politică față de orice inițiativă “impusa de la Bruxelles”, orice reformă etichetată astfel pornește cu un handicap reputațional. Concluzia este clară: apartenența la UE are legitimitate, dar nu e un dat imuabil. Ea depinde de modul în care liderii politici reușesc să transmită că directia pro-europeana a Romaniei nu anulează, ci ne amplifică independența. În lipsa unei astfel de narațiuni, România rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice și la exploatarea clivajului dintre cei care văd în UE o umbrelă de securitate și cei care o percep ca pe o cușcă”

Ce cred românii despre alte subiecte de politică externă

Interese naționale în cadrul UE

Întrebați în ce măsură sunt de acord sa nu cu enunțul: ”România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își  diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru”, românii sunt, în majoritate (84.6%), de acord, iar 13.1%, în dezacord. 2.3% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.

Puterea de decizie a statelor membre vs a organismelor comunitare

65.7% dintre români sunt de acord cu enunțul „Puterea de decizie a statelor membre în cadrul Uniunii Europene ar trebui să crească, iar puterea  organismelor comunitare (Comisia Europeană, Parlamentul European) ar trebui să se diminueze”, în timp ce 24.4% sunt în dezacord. 9.9% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată în special votanții AUR. Își exprimă dezacordul mai ales: votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit ridicat.

Rolul României pe scena internațională

Românii, în majoritate (88%), sunt de acord cu enunțul „România ar trebui să joace un rol mai activ pe scena internațională”, în timp ce 9% își exprimă dezacordul. 2.9% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la UE vs independența națională

38.1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională, în timp ce 52.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.

Cine sunt românii care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională? În special votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat. Consideră că apartenența României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independenta națională mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit redus.

Cum văd românii digitalizarea serviciilor publice

Utilizare servicii publice online

43.7% dintre români au folosit la un moment dat un serviciu public online (de exemplu: depunere declarații ANAF, programare la pașapoarte, acces la ghișeul.ro), pe când 56.1% spun că nu au folosit niciodată un astfel de serviciu. 0.2% nu știu sau nu răspund.

Votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat declară într-o proporție mai mare decât restul populației că au folosit la un moment dat un serviciu public online.

Motive utilizare servicii publice online (I)

Întrebați care dintre următoarele motive i-ar determina să folosească mai des servicii publice online, 22% dintre cei care au utilizat vreodată astfel de servicii au indicat evitarea aglomerației de la ghișee, 11.4% au menționat rapiditatea rezolvării cererilor/proceselor, iar 11.2% flexibilitatea accesului la orice oră.

Urmează reducerea costurilor (ex. transport, hârtie, timp pierdut), menționată de 9.5%, simplitatea utilizării (interfață clară, ușor de înțeles) cu 7.3%, și posibilitatea de a urmări în timp real stadiul solicitărilor, indicată de 6.3%. 2.8% au menționat ghidajul pas cu pas (asistență digitală și instrucțiuni clare), iar 17.4% au declarat că nu ar folosi serviciile online, preferând contactul direct cu un funcționar. 0.6% nu știu sau nu răspund.

Motive utilizare servicii publice online (II)

Întrebați ce i-ar determina să folosească servicii publice online, 17.4% dintre cei care NU au utilizat vreodată astfel de servicii au declarat că nu ar folosi serviciile online, preferând contactul direct cu un funcționar, 16.2% au indicat evitarea aglomerației de la ghișee, iar 8.3% au menționat rapiditatea rezolvării cererilor/proceselor. Urmează reducerea costurilor (ex. transport, hârtie, timp pierdut), menționată de 8.3%, flexibilitatea accesului la orice oră cu 5.2%, și simplitatea utilizării (interfață clară, ușor de înțeles), indicată de 4.8%. 2.9% au menționat posibilitatea de a urmări în timp real stadiul solicitărilor, iar 2.8% ghidajul pas cu pas (asistență digitală și instrucțiuni clare). 3.9% nu știu sau nu răspund.

Interacțiune administrație publică

13.3% dintre români preferă să interacționeze cu administrația publică exclusiv online, 33.4% mai mult online, dar cu opțiune de contact direct, în timp ce 38.3% aleg să interacționeze exclusiv prin contact direct, la ghișeu. 14.1% spun că nu contează, iar 0.8% nu știu sau nu răspund.

Își exprimă preferința pentru o interacțiune mai mult online, dar cu opțiune de contact direct mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Preferă să intre în legătură cu administrația publică exclusiv prin contact direct, la ghișeu în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.

Obstacole în calea digitalizării serviciilor publice

Întrebați ce anume consideră că împiedică digitalizarea serviciilor publice în România, 45.7% dintre respondenți indică lipsa de educație digitală a populației, 32.8% lipsa de voință politică, iar 15.5% lipsa de resurse financiare. 4.6% nu știu sau nu pot aprecia,  1% spun că este altceva, iar 0.5% nu răspund.

Femeile, angajații la stat și locuitorii din urbanul mic cred cel mai mult că lipsa de educație digitală a populației politică împiedică digitalizarea serviciilor publice în România. Sunt de părere că lipsa de voință politică împiedică digitalizarea serviciilor publice în România mai ales: votanții USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat, angajații la privat.

Rolul digitalizării serviciilor publice în reducerea birocrației

72.8% dintre respondenți sunt de părere că digitalizarea instituțiilor publice va duce la reducerea birocrației în România, în timp ce 24.5% nu împărtășesc această opinie. 2.7% nu știu sau nu răspund.

Digitalizare servicii publice. Portal digital comun

Românii, în majoritate (73.6%), spun că dacă ar exista un singur portal digital (o singură aplicație, similar unui cont pe rețelele sociale) pentru a interacționa cu toate instituțiile statului, l-ar folosi. 23.4% nu l-ar folosi, iar 3% nu știu sau nu răspund.

Își exprimă deschiderea față de utilizarea unui astfel de portal digital în special: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat. Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din mediul rural și cei cu venit redus sunt categoriile cele mai reticente față de un astfel de portal digital.

Digitalizare administrație publică. Domenii prioritare

Întrebați care dintre următoarele domenii ar trebui să fie prioritar în procesul de digitalizare a administrației publice din România, 49.3% dintre respondenți au indicat sănătatea (ex. digitalizarea dosarului medical, programări online, rețete electronice), 29.9% educația (ex. platforme pentru elevi și profesori, înscrieri online, diplome digitale), iar 22.6% relația cu primăria (ex. autorizații, cereri de spațiu locativ etc.). Urmează serviciile fiscale și taxele cu 20.9% (ex. ANAF, plăți online, declarații electronice), asistența socială și pensii cu 15.2% (ex. Casa de Pensii, alocații, ajutor social) și evidența populației cu 14.3% (ex. acte de identitate, certificate de naștere/căsătorie/deces, schimbări de domiciliu). 0.8% dintre respondenți au menționat un alt domeniu, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.

Datele sondajului au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 la sută, la un grad de încredere de 95%.

Citește și Ce se întâmplă cu reforma pensiilor militare. Anunțul făcut de ministrul Apărării: ”Acest lucru trebuie să se schimbe”