Sondaj CURS. Evaluarea indică faptul că 36% dintre respondenți au o părere pozitivă despre Călin Georgescu, procent care îl plasează înaintea celorlalte figuri politice analizate, fără a-i asigura însă un sprijin majoritar în rândul populației.
În același timp, sondajul relevă o polarizare accentuată a percepției publice, întrucât 60% dintre cei chestionați declară că au o opinie negativă despre Călin Georgescu. Această distribuție a răspunsurilor reflectă un model recurent în actualul peisaj politic, caracterizat de niveluri ridicate de respingere chiar și în cazul liderilor aflați în fruntea clasamentelor de încredere.
Pe poziții apropiate se situează George Simion și Nicușor Dan, care obțin niveluri de încredere de 32%, respectiv 31%. Și în cazul acestora, datele indică o rată a opiniilor negative ce depășește pragul de 60%, ceea ce limitează capacitatea de a coagula un sprijin larg și stabil la nivelul electoratului. Sondajul evidențiază astfel o fragmentare persistentă a preferințelor publice și o dificultate generalizată a liderilor politici de a depăși zona nucleelor proprii de susținători.
Analiza CURS arată că mai mulți actori politici se confruntă cu un nivel semnificativ de respingere din partea populației, situație care se reflectă în procente ridicate de neîncredere. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt evaluați negativ de peste 70% dintre respondenți, indicând o percepție publică defavorabilă, consolidată în timp.
Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere dintre personalitățile incluse în sondaj, atingând pragul de 80%. Acest rezultat o plasează detașat pe primul loc în ceea ce privește respingerea publică, confirmând o relație tensionată cu o mare parte a electoratului.

În paralel, cercetarea scoate în evidență și un alt fenomen relevant pentru dinamica politică actuală, respectiv gradul ridicat de necunoaștere în cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă. Procentele semnificative de respondenți care declară că nu pot evalua aceste personalități indică o vizibilitate publică limitată la nivel național și o prezență redusă în dezbaterea politică generală.
Sondaj CURS: Instituțiile politice și justiția, printre cele mai slab cotate structuri publice
Evaluarea instituțiilor publice relevă o diferențiere clară între entitățile percepute drept stabile și cele asociate direct cu procesul decizional politic. Armata, Biserica și Pompierii se situează în topul încrederii, cu niveluri de apreciere cuprinse între 61% și 80%, consolidându-și statutul de repere de stabilitate și continuitate în percepția colectivă.
Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii favorabile, însă rămân într-o zonă de echilibru fragil. Datele indică faptul că, deși nu sunt respinse masiv, aceste instituții nu beneficiază de o încredere solidă și constantă din partea populației.
La polul opus se află instituțiile politice și cele din sfera justiției, care sunt evaluate preponderent negativ. Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, în timp ce Guvernul și Curtea Constituțională înregistrează un nivel de neîncredere de 73%.
Președinția este evaluată negativ de 67% dintre participanții la sondaj. În cazul justiției, cercetarea semnalează efectele campaniei critice din ultimul an, purtată de politicieni împotriva magistraților, în special în contextul dezbaterilor privind pensiile de serviciu.

Detalii metodologice ale cercetării realizate de CURS
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Colectarea datelor s-a desfășurat prin metoda CATI, respectiv interviuri telefonice asistate de computer, în perioada 14–23 ianuarie 2026.
Eșantionul utilizat este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele obținute au fost validate pe baza celor mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică și au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe primul loc în intenția de vot la alegerile parlamentare, cu un scor de 40,9%, potrivit celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026. PSD este cel mai bine clasat partid din Coaliție.
Conform sondajului INSCOP Research, realizat pe un eșantion de 1.100 de respondenți, reprezentativ la nivel național, raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (72% din total eșantion), 40,9% ar vota AUR, formațiunea înregistrând cel mai ridicat nivel de susținere din actuala serie de măsurători.
Pe locul al doilea se situează PSD, cu 18,2%, urmat de partidul liberalilor (PNL), care ar obține 13,5%, USR este cotat cu 11,7%, iar UDMR ar intra în Parlament cu 4,9%. Sub pragul electoral se află SENS (3,4%), SOS (2,8%), POT (2,0%), candidații independenți (1,5%) și alte formațiuni politice (1,1%).
Analiza scorurilor arată că partidele de opoziție – AUR, POT și SOS – ar cumula 45,8% din voturi, în timp ce partidele aflate la guvernare sau asociate guvernării (PNL, PSD, USR și UDMR) ar obține împreună 48,3%. Diferența este redusă, situată în marja de eroare a sondajului, de ±3%, însă relevă o competiție extrem de strânsă între cele două blocuri politice.
În ceea ce privește participarea la vot, datele indică un nivel ridicat de mobilizare electorală, 58,4% dintre respondenți afirmând că „sigur” ar merge la vot, alegând valoarea maximă pe scară de la 1 la 10, în timp ce 22,4% au susținut că sigur nu ar participa.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar făcut de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar datele sunt reprezentative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani (majorat).