Conform unui sondaj făcut de eJobs România, aproape jumătate din participanți se află, în acest moment, în căutarea unui nou job, motiv pentru care aplică și merg la interviuri în mod constant. Alți 22,6% de angajați care nu sunt mulțumiți de locul de muncă nu simt că sunt suficienți de motivați pentru a căuta alte opțiuni, în timp ce doar 2,2% au găsit deja alt job și se află în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți au spus că sunt mulțumiți de locul unde lucrează și că nu plănuiesc să facă o schimbare pe plan profesional în viitorul apropiat.

Motivul pentru care un procent foarte mare de angajați dorește o schimbare în această direcție este salariul, conform unui procent de 61,4% dintre respondenți.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

EXCLUSIV – Mafia balastierelor ilegale distruge albia Siretului! ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Citește și: Cine sunt angajaţii din România care nu vor încasa salarii mărite din ianuarie 2023

„Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relaţia dintre viaţa lor personală şi cea profesională, despre introspecţiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, darşi despre aşteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunităţi de creştere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciaţi de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quietquitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care porneşte, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fişa postului”, explică Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Atunci când au fost întrebați dacă își doresc să performeze și să facă mai mult decât se cere în fișa postului, 66,3% au spus că „da”, iar 33,7% „nu”. Un procent de 59,7% din cei care au răspuns cu „nu” au menționat că at fi mai motivați să facă mai mult dacă și salariul ar fi unul mai mare.

9,5% dintre angajați ar avea nevoie de o motivare intrinsecă şi ar fi dispuşi să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% şi-ar dori să aibă o relaţie mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înţelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflaţi la început de carieră şi care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerinţele din fişa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, deoarece consideră că viața personală este semnificativ mai importantă decât locul de muncă.

Citește și: Un nou tip de ajutor social pentru românii fără loc de muncă. Cine sunt beneficiarii venitului minim de incluziune şi care sunt condiţiile

„De cealaltă parte, vedem că principalele declanşatoare ale proactivităţii sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relaţia cu managerul direct, faptul că angajaţii primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovaţi. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionaţi cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, aşa cum apare în fişa postului. Nici mai mult, nici mai puţin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmaţie, iar 16% oferă următoarele nuanţe: doar cei aflaţi la început de carieră, cei cu funcţie de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depăşească limitele din fişa postului”, mai spune Raluca Dumitra.

Cei care au spus că angajatorul nu este atent la echilibrul lor și le cere angajaților prea mulre însumează un procent de 60,3%, în timp ce 39,7% sunt împăcați cu nivelul sarcinilor pe care le au.

Sondajul a fost realizat în luna august și a avut un eșantion de 1.700 de respondenți angajați.