Sondaj INSCOP. Lovitură pentru Coaliţia de Guvernare, românii taxează dur majorarea preţurilor

Sondaj INSCOP. 25.6% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 68.6% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 5.8% nu știu sau nu răspund.

Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații la stat. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și rural.

Sondaj INSCOP. Surse de îngrijorare. Comparație după 10 ani: 2015-2025

Întrebați care este pentru ei cea mai importantă sursă de îngrijorare în acest moment, 23.2% menționează creșterea prețurilor (față de 9.7% cu zece ani în urmă, în 2015), 19.6% posibilitatea unui conflict/război în zonă (față de 18.4% în 2015), 16.2% înrăutățirea stării de sănătate (față de 18.4% în 2015), 13.6% instabilitatea politică (față de 10.5% în 2015), 9.7% diminuarea veniturilor (față de 18.6% în 2015), 7.4% pierderea locului de muncă (față de 13.2% în 2015), 2.4% deteriorarea mediului înconjurător (față de 2.6% în 2015), 1.8% producerea unor calamități naturale (față de 5% în 2015), 3.5% menționează alte probleme (față de 1.8% în 2015), iar 2.6% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și ai AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din rural sunt categoriile de populație cele mai îngrijorate de creșterea prețurilor.

Posibilitatea unui conflict/război în zonă reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru votanții USR și persoanele peste 45 de ani.

Menționează înrăutățirea stării de sănătate drept principală sursă de îngrijorare cu precădere: votanții PSD și ai PNL, respectiv persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Sondaj INSCOP. Ce preferințe au românii, când vine vorba despre deținerea unui animal de companie. Cum arată topul, în funcție de preferințele politice

Sondaj INSCOP. Acesta a fost realizat în perioada 1-9 septembrie 2025 și arată cum peste jumătate dintre români dețin cel puțin un animal de companie. Cu toate acestea, cum arată sondajele, în funcție de preferințele politice.

Ce preferințe au votanții PSD, PNL, USR și AUR?

Câini sau pisici? Ce preferă votanții PSD, PNL, USR și AUR, când vine vorba de deținerea unui animal de companie. Sondajul INSCOP arată că mai bine de jumătate dintre români (57,1%) dețin un animal de companie. În același timp, ei înclină mai mult spre câini (46,6%), decât spre pisici (21,2%).

În rândul votanților PSD, 40% dintre aceștia preferă câinii, în timp ce 20% sunt de cealaltă baricadă și ar înclina mai mult spre pisici. În continuare, 59% dintre votanții PNL preferă câinii, iar 19% pisicile. Tot într-un procent mai mare se află și votanții USR care preferă câinii (46%), în comparație cu cei care preferă pisicile (30%). Votanții AUR sunt majoritari pentru câini (54%), în timp ce 14% optează pentru o felină.

Sondaj INSCOP. Peste jumătate dintre români dețin cel puțin un animal de companie

Sondajul INSCOP arată că dintre cei care în prezent au animale de companie 35,2% declară că au unul singur, 23,7% două, 12,9% trei, iar 28,2% mai mult de trei. În același timp, dintre românii care spun că în prezent nu au un animal de companie, 42,6% au declarat că au avut în trecut.

Sursa menționată arată că unii au și alte preferințe în afară de câini (47.6%) și pisici (21,2%). 3.3% dintre respondenți au declarat că preferă păsările, iar 0,5% spun că iubesc rozătoarele. Într-un procent mai mic se află cei cărora le plac peștii și reptilele (0,4%).

Întrebați despre principalul motiv pentru care aleg să aibă un animal de companie, 40,4% dintre românii chestionați spun că vor companie și afecțiune, 12,8% siguranță, pază și protecție, iar 12,5% invocă învățarea responsabilității pentru copii și familie.

„Totuși, procentul relevant al celor care văd animalele ca instrument de responsabilizare pentru copii (12,5%) arată și o dimensiune educațională. Câinii sunt preferați mai ales de persoane de vârstă activă și de locuitorii din mediul rural, unde componenta de securitate și protecție are o pondere mai mare. În schimb, pisicile sunt mai apreciate de femei, tineri și de cei din mediul urban, ceea ce reflectă o relație mai degrabă afectivă și asociată stilului de viață domestic.

În plan politic, se conturează o ușoară polarizare: simpatizanții partidelor tradițional orientate spre conservatorism și cu o pondere mai mare în mediul rural tind să prefere câinii, în timp ce susținătorii partidelor mai progresiste sau urbane arată o deschidere mai mare spre pisici și alte animale de companie. Această diferențiere nu este absolută, dar sugerează că alegerea animalului de companie reflectă subtil atât modul de viață, cât și valorile sociale și culturale ale indivizilor”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 – 9 septembrie 2025, principalele surse de îngrijorare ale românilor sunt creșterea prețurilor și posibilitatea unui conflict/război în regiune.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.