Sondaj INSCOP: 41,7% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unui astfel de conflict/război. Sunt îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România votanții PSD și ai AUR în proporții mai mari decât votanții PNL și USR, femeile în proporții mai mari decât bărbații, persoanele de peste 60 de ani în proporții mai mari decât tinerii de 18-29 de ani, angajații la stat în proporții semnificativ mai mari decât angajații de la privat, arată sondajul.
„Cea mai mare parte a românilor (aproape 42%) sunt îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, ceea ce reprezintă un procent de aproape trei ori mai mare decât următoarele surse de îngrijorare și anume înrăutățirea stării de sănătate (15%), respectiv creșterea prețurilor (aproape 15%). Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului și dificultățile legate de ajungerea la o soluție de pace se numără printre motivele unei asemenea percepții. La aceaste motivații obiective se adaugă acțiuni de dezinformare persistente promovare de entități politice locale care au răspândit narațiuni false ale Rusiei, în scop vădit electoral. Dincolo însă de propaganda ostilă menită să provoace disensiuni în societatea românească, riscurile de securitate sunt reale și provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României, așa cum au surprins cercetările INSCOP anterioare”, arată Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Românii nu vor taxe, ci reducerea cheltuielilor statului și a numărului de bugetari. Sondaj INSCOP
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Întrebați în ce măsură ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații), 58.4% dintre respondenți susțin că ar fi total de acord cu o astfel de măsură, 18.8% că ar fi oarecum de acord (în total, 77,1%), 5.2% oarecum împotrivă, iar 13.7% total împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund.
Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, românii au păreri foarte clare cu privire la diversele soluții de reducere a deficitului bugetar.
”Sprijinul populației pentru diverse măsuri de reducere a deficitului bugetar variază în funcție de expunerea personală, de percepția impactului direct asupra veniturilor proprii și de modul în care este înțeles impactul asupra economiei. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, altele decât cele cu angajații este măsura cea mai populară, 77% dintre respondenți fiind de total de acord sau oarecum de acord cu această măsură. De asemenea, reducerea personalului din sectorul bugetar întrunește acordul total sau parțial a 67% dintre participanții la sondaj, iar reducerea salariilor în sectorul bugetar întrunește acordul a puțin sub jumătate dintre respondenți (48%). Cea mai puternică opoziție a populației se manifestă față de reducerea investițiilor (doar aproximativ 27% sunt de acord cu această măsură), înțeleasă probabil și ca o sursă de blocare a dezvoltării economice, respectiv față creșterea taxelor pentru firme (doar aproximativ 25% sunt de acord total sau parțial cu această măsură). Creșterea taxelor pentru firme este probabil interpretată atât ca o frână pentru economice, cât și ca o sursă de scădere a veniturilor și mărire a prețurilor, ceea ce ar avea un impact direct asupra unor majorități largi din populație”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Întrebați în ce măsură ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații), 58.4% dintre români spun că ar fi total de acord cu o astfel de măsură, 18.8% că ar fi oarecum de acord (în total, 77,1%), 5.2% oarecum împotrivă, iar 13.7% total împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de funcționare a statului în special votanții PNL și USR (aproape 90% dintre alegătorii acestor partide, dar și peste 65% dintre votanții PSD și AUR), bărbații, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din Capitală sau din urbanul mare și angajații la stat.
Întrebați în ce măsură ar susține reducerea personalului din sectorul bugetar, ca soluție de reducere a deficitului bugetar, 46.7% dintre respondenți spun că ar fi total de acord, 20.7% oarecum de acord (în total, 67,3%), 7.8% oarecum împotrivă, iar 21.3% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.6%. Sunt de acord cu reducerea personalului din sectorul bugetar mai ales votanții PNL și USR (aproximativ 80% dintre votanții acrestor partide, dar și 68%, respectiv 63% dintre votanții PSD și ai AUR), bărbații, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare și angajații la privat.
29.9% dintre români ar fi total de acord cu reducerea salariilor în sectorul bugetar, 18.5% că ar fi oarecum de acord (în total, 48,4%), 12.5% oarecum împotrivă, iar 35.1% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%. Susțin reducerea salariilor în sectorul bugetar votanții USR și AUR, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani. Sunt împotriva unei astfel de măsuri mai ales: tinerii sub 30 de ani și angajații la stat.
15.4% dintre români pledează pentru reducerea investițiilor, 11.5% ar fi oarecum de acord (în total, 26,8%), 13.3% oarecum împotrivă, iar 54.5% total împotrivă. 5.4% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu reducerea investițiilor în proporții ceva mai mari decât media mai ales votanții AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva unei astfel de măsuri votanții PNL, USR, PSD, românii cu educație superioară, locuitorii din urban și angajații la privat.
12.4% dintre persoanele chestionate spun că ar fi total de acord cu majorarea taxelor pentru firme, 13% că ar fi oarecum de acord (în total, 25,4%), 18.5% oarecum împotrivă, iar 51.7% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.4%. Dezacordul față de creșterea taxelor pentru firme este major (aproximativ 70%) în rândul tuturor cateogriior de populație.