SONDAJ INSCOP. Românii vor salarii și pensii mai mari mai mult decât atragerea fondurilor europene sau combaterea evaziunii fiscale. Numai 9,1% doresc alegeri anticipate

Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, majoritatea românilor consideră că principala problemă a țării este corupția și consideră prioritară creșterea salariilor și pensiilor în următoarele șase luni.

Întrebați care este opinia lor privind principala problemă a țării, 27,8% dintre respondenţi menţionează corupţia, 14,9% – lipsa locurilor de muncă bine plătite, 13,4% – instabilitatea politică, 10,7% – inflaţia şi costul vieţii. 8,1% dintre cei chestionaţi indică deficitul bugetar şi datoria publică, 6,6% starea sistemului de educaţie, 5% starea sistemului de sănătate, 4,4% războiul şi contextul internaţional, 2,6% altceva. 2,4% nu ştiu sau nu răspund.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Votanții PNL, USR și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din București și urbanul mare consideră corupția ca fiind principala problemă a României în acest moment mai mult decât media.

Alte articole

Anunț de ultimă oră pentru toți clienții Digi. Câți bani vor plăti pe abonamente de la 1 iulie

ÎCCJ acuză Guvernul că „demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte publice”

Citește și : Ce salarii vor câștiga profesorii, asistenții medicali sau grefierii de la 1 ianuarie 2027, potrivit noii legi a salarizării unitare. Salariile medii brute urmează să crească

Cei afectați de lipsa locurilor de muncă bine plătite sunt votanții PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani.

Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principala problemă a ţării într-o proporţie mai ridicată decât media.

În ceea ce privește măsurile necesare a fi luate în următoarea jumătate de an, 48,2% dintre cei intervievaţi consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creşterea salariilor şi pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, 26,1% atragerea fondurilor europene, 25,8% reducerea cheltuielilor statului, 22,7% combaterea evaziunii fiscale, 16,4% stabilitatea politică şi acordul între partide, 15% reforma administraţiei publice, 14,2% creşterea investiţiilor publice, iar 9,1% organizarea de alegeri anticipate. 3,5% menţionează altă prioritate, iar 2,1% nu ştiu sau nu răspund.

Vor creșterea salariilor și pensiilor într-un procent mai mare decât restul populației votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural.

Cei ce indică reducerea taxelor într-o proporție mai ridicată decât media sunt cu precădere votanţii AUR, femeile, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din urbanul mic.

Votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare şi angajaţii din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an.

Sunt de părere că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele 6 luni într-un procent mai mare ca majoritatea: votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat.

Cei ce au indicat combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară mai mult decât restul sunt votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare.

„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului – o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curăţenie”, cât şi redistribuire rapidă.

Clivajele dintre votanţii partidelor sugerează nu doar diferenţe electorale, ci existenţa unor „Românii” socio-culturale distincte: una orientată spre eficienţă administrativă şi integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată şi neîncredere faţă de elitele instituţionale”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Citește și : Legea salarizării schimbă plata orelor suplimentare. Sporuri mai mari pentru bugetarii care lucreză peste program, în weekend sau de sărbători legale

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.